Călin Georgescu și soția sa, Cristela, au ajuns joi dimineața la sediul DIICOT pentru a continua procesul de percheziție informatică. Această procedură reprezintă a treia zi consecutivă de activități de investigație desfășurate de anchetatori asupra materialelor ridicate anterior. Cristela Georgescu a fost transportată la sediu, în timp ce Călin Georgescu a fost adus direct din Arestul Central pentru a participa la aceste operațiuni de control.
Perchezițiile informatice se concentrează pe dispozitivele electronice care au fost confiscate pe 21 septembrie de la vila familiei din Mogoșoaia. În cadrul acțiunilor de pe teren, anchetatorii au ridicat zeci de obiecte, printre care se numără telefoane mobile, laptopuri și stick-uri de memorie. Conform informațiilor furnizate de Agerpres, expertizarea acestor materiale trebuie realizată în prezența deținătorilor pentru a asigura legalitatea procedurilor de investigație.
Călin Georgescu a fost pus sub arest preventiv pe 29 septembrie, în cadrul unui dosar de înșelăciune. Acesta este acuzat că ar fi păgubit un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. În fața sediului DIICOT, unde se desfășoară ancheta, s-au adunat zeci de susținători ai lui Georgescu, care au urmărit sosirea acestuia la instituția care conduce investigațiile.
Dosarul a luat avânt în urma unei plângeri depuse de Răzvan Leu, un afacerist din Buzău. Acesta susține că a fost victima unei scheme legate de tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro. Georgescu i-a recomandat lui Răzvan Leu să contacteze un om de încredere, Ionel Rusen, care i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci din Elveția.
Pentru obținerea creditului, lui Răzvan Leu i s-a cerut plata unei garanții de un milion de euro. Din această sumă, 100.000 de euro urmau să fie utilizați pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Georgescu. Ulterior, victima a mai transferat încă 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro, însă creditul nu s-a mai realizat, iar banii nu au fost restituiți.
Ancheta de la DIICOT se încadrează într-un context de monitorizare atentă a activităților politice și a modului în care resursele financiare sunt gestionate în campaniile electorale. Instituțiile de justiție analizează dacă fluxurile de bani folosite în astfel de tranzacții respectă legislația în vigoare și dacă există elemente de fraudă sau utilizarea nelegală a fondurilor pentru scopuri politice.