Cererea depusă de Călin Georgescu pentru înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o variantă mai blândă va fi analizată de magistrați luni, 9 noiembrie, la Tribunalul București. Avocații fostului candidat la alegerile prezidențiale au solicitat instanței fie controlul judiciar, fie arestul la domiciliu pentru clientul lor. Această solicitare vine în contextul dosarului în care Călin Georgescu este acuzat de înșelăciune, fiind implicat într-o schemă financiară de 1,1 milioane de euro.
Procesul de luni a fost amânat anterior din motive procedurale legate de documentația instanței. Dezbaterile nu au putut avea loc săptămâna trecută deoarece lipsa motivării deciziei prin care judecătorii de la Curtea de Apel București au decis prelungirea arestului preventiv a lui Călin Georgescu a blocat continuarea ședințelor. Fără aceste explicații juridice oficiale, tribunalul nu a putut avansa în analiza cererii de modificare a regimului de încarcerare al suspectului.
Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv încă de pe data de 29 septembrie, în urma acuzațiilor de înșelăciune. De la momentul incularizării, acesta a încercat în repetate rânduri să obțină decizii favorabile de la tribunal pentru a evita detenția. Totuși, aceste încercări de a scăpa de arest au fost în mod constant anulate, toate deciziile pro-suspect fiind întoarse ulterior de către magistrații de la Curtea de Apel București.
Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, în legătură cu o afacere cu metale prețioase. Conform acuzațiilor, lui Răzvan Leu i s-a propus implicarea într-o tranzacție pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro. Călin Georgescu l-ar fi îndrumat pe omul de afaceri către un contact de încredere, Ionel Rusen, care l-a prezentat ulterior pe Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci din Elveția.
Victima a fost instată la plata unei garanții de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Ulterior, s-a mai cerut o sumă suplimentară de 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul poate ajunge la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a mai concretizat, iar omul de afaceri din Buzău nu a mai reușit să recupereze suma totală de 1,1 milioane de euro.
Cazul este unul de mare interes public, având în vedere statutul anterior al inculpatului în campania pentru funcția de președinte. Dosarul de înșelăciune implică sume de bani foarte mari și tranzacții financiare complexe care au fost prezentate ca oportunități de investiții în metale prețioase. Acum, judecătorii trebuie să decidă dacă măsurile de constrângere aplicate sunt necesare pentru continuarea anchetei sau dacă pot fi înlocuite cu restricții de deplasare.