Tribunalul București reia, luni, procesul privind cererea depusă de Călin Georgescu, prin care acesta solicită înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai puțin restrictivă. Călin Georgescu dorește ca în locul arestului să fie aplicat arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Această decizie este așteptată după ce sesiunea de judecată a fost amânată săptămâna trecută, din motive procedurale legate de documentația dosarului.
Amânarea de săptămâna trecută a fost cauzată de faptul că dezbaterile nu puteau avea loc în absența motivării deciziei luate anterior. Judecătorii de la Curtea de Apel București au luat decizia de a prelungi măsura arestului preventiv, însă lipsa acestui document oficial a blocat procesul. Astfel, Tribunalul București trebuie să analizeze noua cerere de modificare a măsurii de constrângere odată ce toate elementele juridice sunt disponibile.
Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv încă de pe data de 29 septembrie, în cadrul unui dosar penal de o mare complexitate. Acesta este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma totală de 1,1 milioane de euro. De la momentul incularției, Călin Georgescu a încercat în repetate rânduri să obțină decizii favorabile pentru el, însă magistrații de la Curtea de Apel București au anulat ulterior toate aceste decizii.
Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, în legătură cu o propunere de afacere cu metale prețioase. Răzvan Leu i s-a propus implicarea într-un proiect pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro. În acest context, Călin Georgescu i-ar fi recomandat victimei să contacteze un om de încredere, pe nume Ionel Rusen, care i-a prezentat ulterior un cetățean italian, Massimiliano Arena.
Massimiliano Arena a fost prezentat ca fiind reprezentantul unei bănci din Elveția, scopul fiind obținerea creditului solicitat. Pentru acest proces, lui Răzvan Leu i s-a cerut plata unei garanții de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru finanțarea campaniei lui Călin Georgescu la prezidențiale. Ulterior, s-a mai cerut încă o sumă de 100.000 de euro, însă împrumutul de 15 milioane de euro promis nu s-a mai concretizat.
În urma acestui incident, omul de afaceri din Buzău a solicitat restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a reușit să își recupereze banii. Cazul evidențiază modul în care promisiunile de finanțare masivă pot fi folosite pentru a obține sume de bani sub pretextul unor garanții bancare. Acum, instanța trebuie să decidă dacă solicitarea de control judiciar este justificată în contextul acuzațiilor de înșelăciune.