Procurorii de la DIICOT desfășoară, miercuri, noi percheziții informatice în cadrul dosarului de înșelăciune în care este implicat Călin Georgescu. Aceste proceduri judiciare au loc la sediul instituției, iar Cristela Georgescu a ajuns deja la locație pentru a participa la activitățile de anchetă. Soțul acesteia este, de asemenea, așteptat la sediul DIICOT pentru a asista la noile acțiuni desfășurate de echipa de procurori în acest caz penal.
Cristela Georgescu a fost prezentă la sediul DIICOT și marți, unde a petrecut mai mult de șapte ore. Ea a declarat că a fost invitată în calitate de martor și că s-a efectuat o percheziție informatică. Soția fostului candidat la alegerile prezidențiale a criticat dur modul în care s-a intrat în locuința familiei, descriind procesul ca fiind brutal și traumatizant pentru un copil. Ea a reclamat, de asemenea, tratamentul primit de tatăl său și modul în care Călin Georgescu a fost ridicat din trafic.
În cadrul declarațiilor sale, Cristela Georgescu a susținut că este vorba despre un dosar politic în cea mai pură formă. Ea a acuzat că acuzațiile sunt nefondate și că informații confidențiale au fost furnizate presei înainte de a ajunge în fața unui judecător. Mai mult, ea a menționat că presiunea politică exercitată de președintele României și de opoziție asupra judecătorilor afectează imaginea lui Călin Georgescu, prezentându-l ca pe un om vinovat înainte de finalizarea procesului.
Călin Georgescu a fost arestat preventiv pe 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a modificat decizia instanței de fapt care dispusese controlul judiciar. Dosarul a fost declanșat în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău. Acesta susține că a fost păgubit cu suma de 1,1 milioane de euro în cadrul unei afaceri cu metale prețioase. Conform DIICOT, o parte din banii transferați ar fi fost utilizată pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu.
Ancheta vizează o schemă prin care lui Răzvan Leu i s-a promis accesul la o linie de credit de 6 milioane de euro. Pentru acest scop, i s-a cerut plata unei garanții de un milion de euro, sumă care ulterior a ajuns la 1,1 milioane de euro prin transferuri suplimentare. Promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro nu s-a concretizat, iar omul de afaceri nu a mai reușit să recupereze sumele transferate, ceea ce a dus la demersurile legale actuale.
Aceste proceduri de percheziție informatică se încadrează în etapa de cercetare a probelor digitale necesare pentru stabilirea gradului de implicare în tranzacțiile menționate. Anchetele de acest tip sunt utilizate frecvent în dosarele de înșelăciune pentru a analiza comunicațiile și tranzacțiile financiare efectuate de persoanele vizate de procurori.