O acțiune juridică inițiată de un ONG pentru a contesta amplasarea bustului lui Octavian Goga în spațiul public din Iași a ajuns la un final neașteptat. Tribunalul Arad a dispus că procesul a rămas fără obiect, după ce monumentul respectiv a fost ridicat de pe locul său de amplasare. Decizia instanței vine într-un moment în care statuia a dispărut complet din parcul Copou, locul unde fusese poziționată inițial de către autoritățile municipale.
Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului a dat startul acestui conflict juridic, reclamând faptul că Primăria Iași nu a răspuns cererii depuse la începutul anului. Această cerere viza prezența bustului lui Octavian Goga într-o zonă cu trafic intens de oameni. ONG-ul a argumentat că biografia politică a poetului, asociată cu atitudini antisemitice și fasciste în perioada interbelică, face ca monumentul să fie nepotrivit în spațiul public.
Argumentul central folosit de asociație a vizat respectarea Legii Vexler, care impune interdicția de a menține în locurile publice statui dedicate persoanelor care au fost asociate cu organizații de natură legionară, rasistă sau xenofobă. Susținătorii acestei poziții au considerat că prezența bustului contravine acestor norme legale. Totuși, procesul, care a fost deschis pe 16 martie 2026 la secția de contencios administrativ a Tribunalului Arad, s-a încheiat prematur.
În cadrul procedurii judiciare, pârâți au fost UAT Municipiul Iași și Consiliul Local, având în cauză intervenții din partea lui Mihai Daraban, Vlad-Mihai Agache și Dumitru Toll. Deși instanța a analizat excepțiile invocate de pârâți, raportul final a fost influențat de faptul că statuia a fost dezafectată. În acest context, judecătorii au constatat că acțiunea nu mai poate fi soluționată, deoarece obiectul disputei nu mai există fizic în locația menționată.
Deși decizia Tribunalului Arad favorizează indirect poziția Primăriei Iași, hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată prin recurs. Între timp, statutul monumentului a fost schimbat prin dezafectare, ceea ce a dus la închiderea dosarului. Această evoluție juridică pune capăt unei dispute care a vizat modul în care simbolurile istorice și politice sunt gestionate în spațiul public și dacă acestea respectă legislația privind interzicerea simbolurilor de natură fascistă sau xenofobă.
În contextul politic actual, deciziile privind monumentele și simbolurile istorice sunt adesea subiecte de dezbatere intensă în administrația publică. Deși informațiile recente privind activitatea politică de la Suceava sau în Rusia nu sunt direct legate de acest caz, gestionarea spațiului public rămâne un subiect de interes pentru instituțiile de stat. Această situație evidențiază modul în care modificarea statutului unui obiect sau a unui monument poate influența direct rezultatul unui proces de contencios administrativ.