Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat că Consiliul Superior al Magistraturii susține mutarea procedurii de înregistrare a partidelor politice de la instanțe către AEP. Această schimbare este inclusă într-un proiect de lege privind partidele politice, elaborat pentru a clarifica natura juridică a acestora și numărul de membri necesari pentru înființare. Decizia vizează optimizarea procesului administrativ-jurisdicțional de înregistrare a formațiunilor politice.
Adrian Țuțuianu a precizat că CSM a transmis deja către Ministerul Justiției, încă din anul 2025, propuneri de modificare a legislației pentru a facilita acest proces. Conform șefului AEP, Consiliul Superior al Magistraturii este de acord cu punctul de vedere al Autorității Electorale Permanente, considerând că înregistrarea partidelor este o operațiune de natură administrativă. Această colaborare vine după ce proiectul de lege a generat discuții intense și opinii din partea publicului larg.
În ceea ce privește controlul politic, Adrian Țuțuianu a clarificat faptul că atribuția de dizolvare a partidelor politice va rămâne exclusiv în competența Curții Constituționale a României. Autoritatea Electorală Permanentă va avea însă posibilitatea de a sesiza instanța de judecată competentă în cazul în care apar situații care impun dizolvarea unei organizații. Această abordare este un compromis pentru a respecta opiniile exprimate în spațiul public privind rolul instanțelor.
Președintele AEP a argumentat că propunerea nu este o invenție, ci urmează modele aplicate în state cu democrații consolidate, precum Suedia, Țările de Jos, Malta sau Irlanda. În Portugalia, înregistrarea se face la Curtea Constituțională, în timp ce în alte state se apelează la Ministerul Justiției sau Ministerul de Interne. Adrian Țuțuianu a subliniat că personalul AEP are statut de funcționar parlamentar și nu deține apartenență politică, asigurând astfel imparțialitatea procesului.
Adrian Țuțuianu a menționat că în statele membre ale Uniunii Europii, în special în cele foste comuniste, înființarea unor autorități electorale permanente a fost recomandată de experți. Această structură a fost creată pentru a asigura stabilitatea democrației, evitând încrederea deplină în ministere sau autorități administrative pentru înregistrarea partidelor. Modelul propus de AEP urmărește astfel să respecte recomandările oferite de OSCE și Comisia de la Veneția în procesul de consolidare a instituțiilor.
În sistemul juridic românesc, procesele de înregistrare și controlul legal al organizațiilor politice sunt reglementate prin legi specifice care definesc competențele instituțiilor de stat. Modificarea legislației privind partidele politice reprezintă un pas către alinierea procedurilor administrative la standardele europene de transparență și eficiență electorală, influențând modul în care noile formațiuni pot intra oficial în viața politică a țării.