Avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM, susține că procurorii DIICOT au încălcat legislația în timpul desfășurării perchezițiilor la domiciliul lui Călin Georgescu. Juristul a declarat că transmiterea publică a unor informații din cadrul celui de-al treilea dosar penal al fostului candidat reprezintă o încălcare a normelor de comunicare. Conform afirmațiilor sale, evenimentul a fost o procedură penală obișnuită, însă aceasta a fost desfășurată într-un mod teatral și excesiv de public.
Toni Neacșu a remarcat faptul că expunerea mediatică nu a fost doar un rezultat al interesului presei, ci a fost alimentată direct de Parchet. Acesta a subliniat că în România legea interzice mediatizarea excesivă a dosarelor cât timp acestea se află în etapa de urmărire penală. Această secretitate este menită să garanteze prezumția de nevinovăție a persoanelor cercetate, evitând astfel influențarea evaluărilor pe care le vor face ulterior judecătorii și instanțele.
Un alt aspect critic de care a menționat avocatul este scurgerea în presă a detaliilor despre probele și documentele găsite în timpul perchezițiilor. Printre elementele menționate de acesta se numără pașapoarte, legitimații și aparate de bruiaj, informații transmise aproape simultan cu acțiunea de pe teren. Toni Neacșu a susținut că astfel de scurgeri nu pot avea ca sursă decât organele de urmărire penală, deoarece la percheziții nu asistă persoane străine.
În ceea ce privește evoluția dosarului, juristul a oferit o estimare privind durata procesului penal. Deși dosarul este considerat atipic pentru DIICOT, Toni Neacșu a afirmat că, dacă instanțele vor accepta arestarea preventivă, ar putea exista o trimitere în judecată în maxim șase luni. El a adăugat că probele cu elemente internaționale par să fie deja administrate, ceea ce ar putea grăbi demonstrarea faptelor care au avut loc în anul 2021.
Călin Georgescu este urmărit penal de DIICOT sub acuzațiile de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. Procurorii susțin că acesta a convins un afacerist din Buzău să îi ofere suma de 1,1 milioane de euro, oferindu-i în schimb accesarea unui credit de 7 milioane de euro. Faptele ar fi avut loc în 2021, însă plângerea penală a fost depusă abia în anul 2024, conform anchetatorilor.
În perioada în care Laura Codruța Kovesi a condus DNA, au existat discuții privind fenomenul numit „telejustiție”. Unii politicieni și analiști au susținut că acest tip de expunere mediatică nu este un proces spontan, ci rezultatul unui control politic exercitat asupra unor figuri cheie din sistemul judiciar. Acest context a fost invocat de Toni Neacșu pentru a descrie revenirea unor practici de mediatizare excesivă.