Premierul Luca Niculescu ar putea conduce România către ieșirea din criză prin implementarea unor direcții strategice clare. Aceste măsuri vizează concentrarea resurselor statului pe patru linii principale: combaterea evaziunii fiscale în Portul Constanța, creșterea încasărilor din TVA, scăderea prețului la gazele naturale și energia electrică, precum și reducerea cheltuielilor bugetare. Succesul acestui plan depinde, însă, de lipsa opoziției din partea PSD.
O problemă majoră identificată este lipsa normelor de aplicare pentru anumite reglementări legislative deja votate. Sute de mii de operatori economici riscă sancțiuni contravenționale începând cu 1 noiembrie 2026, deoarece distribuitorii de aparate de marcat electronice fiscale nu cunosc cerințele tehnice pentru implementarea codului QR pe bonurile fiscale. Camera Consultanților Fiscali a transmis deja o adresă oficială către Ministerul Finanțelor pentru a semnala această situație.
Analizele sugerează că autoritățile ar trebui să mute cele mai performante structuri ale ANAF-ului către punctele de intrare ale mărfurilor. Concentrarea resurselor în Portul Constanța și în anumite vămi ar putea duce la o creștere spectaculoasă a încasărilor de TVA. În prezent, statul preferă verificări care vizează antreprenorii corecți pentru sume nesemnificative, în loc să atace la rădăcină marea evaziune fiscală.
Pe lângă controlul frontierelor, este necesară adoptarea unei strategii pentru aplicarea taxării inverse, o soluție propusă de fiscaliști. Dacă încasările la buget ar crește constant prin combaterea evaziunii, România ar obține un spațiu de manevră pentru indexarea pensiilor. De asemenea, statul ar putea reduce necesitatea de împrumuturi și ar putea accesa credite cu dobânzi mai mici, stabilizând economia pe piloni sănătoși.
Mediul de afaceri este deja supus unei presiuni constante prin numeroase modificări legislative și fiscale. În ultimii ani, entitățile private au trebuit să gestioneze schimbări ale codurilor CAEN, trecerea de la REVISAL la REGES și implementarea sistemelor e-Factura, e-TVA, e-Transport sau SAF-T. Aceste procese de digitalizare și creșterea taxelor consumă timp și resurse din partea antreprenorilor și a angajaților.
Evoluția economiei românești se încadrează într-un context de transformări digitale și fiscale majore, menite să crească rata colectării. Deși digitalizarea este un obiectiv declarat al statului, impactul real asupra creșterii încasărilor rămâne greu de cuantificat. România continuă să întâmpine dificultăți în reducerea decalajului de TVA, un capitol care nu a fost încă rezolvat eficient de instituțiile de control.