Președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Cătălin Giulescu, a lansat acuzații grave la adresa Ministerului Afacerilor Interne, susținând că instituția nu a dorit dezvoltarea aplicației RO CEI Reader. Această aplicație este esențială pentru interacțiunea cu datele stocate pe cartea electronică de identitate. Cătălin Giulescu a declarat că această rezistență provine dintr-o dorință de a păstra controlul asupra anumitor infrastructuri digitale, în detrimentul procesului de modernizare a statului.
Oficialul a explicat că aplicația RO CEI Reader ar fi permis cetățenilor și companiilor să utilizeze datele de identificare în relația cu instituțiile și furnizorii privați. Totuși, tensiunile dintre instituțiile statului au blocat acest progres tehnologic. Cătălin Giulescu a menționat că, deși nu a fost înlăturat din funcție, a simțit o presiune instituțională, descriind situația prin care a fost supus prin termenul de „a dat un brânci pe scări”.
O altă problemă majoră semnalată de șeful ADR este lipsa de control asupra platformei ROeID, deși ADR plătește anual șase milioane de lei pentru mentenanță. Cătălin Giulescu susține că autoritatea nu are control operațional asupra infrastructurii, fiind dependentă de un furnizor privat pentru orice modificare. El a subliniat că, pentru a schimba o simplă informație, este necesară o cerere formală către furnizorul care deține controlul direct asupra sistemului.
În ceea ce privește costurile, președintele ADR a comparat ineficiența platformei ROeID cu capacitatea tehnică a Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor. Pentru ROeID, statul plătește un milion de lei unui furnizor pentru doar 40 de integrări pe an. În contrast, personalul tehnic de la DGEP poate realiza zece integrări într-o singură zi, cu un salariu lunar situat între 7.000 și 8.000 de lei, evidențiind un dezechilibru financiar major.
Cătălin Giulescu a menționat și un proiect blocat pentru o platformă de interoperabilitate, care ar putea costa statul 49 de milioane de lei doar pentru licențiere. Această sumă este comparată cu costul de 1,6 milioane de lei pentru licențierea infrastructurii de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. El a indicat faptul că o decizie a Curții de Apel a determinat continuarea unei proceduri care impune aceste costuri ridicate pentru statul român.
Digitalizarea documentelor de identitate în România implică trecerea de la formatul fizic la cel electronic, integrând cipuri care stochează date biometrice și de identificare. Acest proces este parte din eforturile de modernizare a administrației publice, vizând reducerea interacțiunilor fizice și accelerarea serviciilor online. Totuși, succesul acestor inițiative depinde de capacitatea instituțiilor de a coordona infrastructurile digitale fără a crea blocaje birocratice sau dependențe financiare excesive față de furnizorii privați.
Cătălin Giulescu și-a exprimat speranța în portofelul european de identitate digitală, cunoscut sub numele de European Digital Identity Wallet. El consideră că acest instrument, fiind proiectat la nivelul Uniunii Europene, ar putea depăși dificultățile de coordonare națională. Totuși, oficialul a susținut că există restricții impuse de MAI privind accesul său la informațiile necesare despre dezvoltarea acestui proiect european.