Agenția S&P a reconfirmat vineri seară ratingul României la nivelul BBB-/A-3, păstrând în același timp perspectiva negativă asupra acestuia. Prin această decizie, țara reușește să rămână în categoria investment grade, evitând retrogradarea în categoria „junk”, însă se situează la ultima treaptă înainte de nivelul speculativ. Verdictul agenției indică faptul că, deși România a trecut acest test, riscurile majore privind capacitatea de consolidare fiscală rămân prezente pe termen lung.
Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă la evaluarea agenției, afirmând că menținerea ratingului este rezultatul eforturilor întregii societăți și al politicilor de disciplină financiară. Șeful statului a subliniat că acest rezultat confirmă statutul României de partener de încredere pentru investiții și semnalează stabilitatea economiei. Totuși, Nicușor Dan a avertizat că această poziție nu reprezintă un motiv de relaxare, cerând ca stabilitatea economică să fie pusă pe primul loc, dincolo de mizele politice.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că menținerea ratingului a fost posibilă datorită respectării angajamentelor și continuării măsurilor de ajustare. Acesta a tras însă un avertisment direct către actorii politici, menționând că, dacă blocajul politic actual se prelungează, va deveni imposibil să mai convingă finanțatorii de credibilitatea țării. Bolojan a reiterat necesitatea instalării unui guvern stabil care să evite risipa și să mențină traiectoria actuală de cheltuieli în limita resurselor disponibile.
S&P a evidențiat riscurile legate de implementarea consolidării fiscale în anii 2027 și 2028, avertizând că un proces prelungit de formare a guvernului ar putea afecta reducerea deficitului. Agenția estimează că România ar putea pierde 750 de milioane de euro din fondurile PNRR din cauza neadoptării unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public. De asemenea, S&P a semnalat că cheltuielile cu salariile din sectorul public au reprezentat aproape 25% din cheltuielile statului în anul 2025.
În ceea ce privește prognozele economice, S&P estimează pentru anul 2026 un deficit bugetar de 6,25% din PIB. Agenția prevede, de asemenea, o economie în contracție cu 0,5% în același an, pe fondul consolidării fiscale, a inflației ridicate și a scăderii salariilor reale. Perspectiva negativă ar putea fi revizuită la stabilă doar dacă deficitele bugetare și externe se reduc și dacă România prezintă un plan de politici credibil, susținut de un consens politic suficient de larg.
Contextul actual este marcat de o instabilitate administrativă, România neavând un guvern cu mandat deplin după ce Parlamentul a respins cabinetul propus de Siegfried Mureșan. Această situație de blocaj legislativ apare într-un moment în care necesarul de finanțare externă este important, iar ponderea datoriei publice deținute de nerezidenți rămâne ridicată. Capacitatea politică de a menține direcția fiscală actuală va fi decisivă pentru evitarea creșterii costurilor de finanțare.