Guvernul Luca Niculescu a prezentat un program de guvernare amplu, care detaliază măsurile propuse pentru principalele domenii de interes public din România. Documentul depus la Parlament include strategii pentru sănătate, educație, pensii, justiție, ministerul externelor și apărare. Cabinetul desemnat propune o serie de intervenții care vizează atât modernizarea instituțiilor, cât și sprijinul direct pentru cetățeni prin pachete sociale și digitalizare.
În domeniul sănătății, programul pune accent pe accelerarea screeningului pentru cancerul de sân, colon, col uterin și prostată, folosind fonduri din Fondul Social European Plus. Se propune modernizarea centrelor comunitare medicale integrate din mediul rural și dezvoltarea rețelei de tratament al adicțiilor. De asemenea, se prevede un pachet de retenție pentru medicii de familie, care ar putea beneficia de locuințe de serviciu și bugete de practică, pentru a asigura serviciile medicale în sate și orașe mici.
Sectorul educației va trece printr-o reformă curriculară axată pe competențe-cheie și gândire critică, cu digitalizarea sistemului prin catalog electronic și baze de date integrate până în 2029. Guvernul vizează extinderea programului „Masă sănătoasă” și implementarea cadrului legal pentru „Școală după școală” între orele 8:00 și 17:00. Un obiectiv major este reducerea birocrației prin eliminarea raportărilor duplicate și utilizarea inteligenței artificiale în administrația școlară, asigurând totodată internet de mare viteză în toate unitățile.
Legat de pensii și salarizare, programul prevede indexarea pensiilor începând cu anul 2027 pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor. În 2027, se va elabora un proiect pentru noua lege a salarizării în sectorul public, cu scopul de a corecta inechitățile și de a clarifica grilele de salarizare. Totodată, se propune actualizarea salariului minim într-un ciclu de 12 luni și includerea unui pachet de solidaritate în bugetul anului 2027 pentru familiile afectate de creșterea prețurilor la energie.
În ceea ce privește justiția, cabinetul promite o colaborare loială cu CSM, Înalta Curte și Parchete, punând accent pe digitalizarea sistemului și utilizarea inteligenței artificiale pentru eficientizarea procedurilor. Sunt prevăzute investiții majore în infrastructură, precum continuarea proiectului Cartierului pentru Justiție din București și finalizarea construcției penitenciarelor Berceni și Unguriu. Se urmărește creșterea capacității sistemului penitenciar prin crearea a mii de locuri noi de cazare până în perioada 2026-2028.
Contextul actual al administrației este marcat de necesitatea gestionării unor presiuni bugetare semnificative, precum datoria de 5 miliarde de lei către magistrați, considerată o povară intergenerațională. În paralel, planurile de dezvoltare infrastructură includ și obiective de extindere a rețelei de autostrăzi și drumuri expres până la finalul anului, încercând să echilibreze investițiile majore cu sustenabilitatea fiscală a statului.