Premierul desemnat, Luca Niculescu, a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, punând un accent major pe capacitatea de execuție a măsurilor propuse. Documentul subliniază necesitatea trecerii de la o economie bazată pe importuri și forță de muncă ieftină către una centrată pe producția internă, inovare și tehnologie. Obiectivul central este consolidarea calitativă a economiei, prin reducerea deficitului bugetar prin cheltuieli mai eficiente și combaterea evaziunii fiscale, protejând în același timp puterea de cumpărare a cetățenilor.
Analiza economică inclusă în program evidențiază costurile ajustării bugetare aplicate în perioada recentă. Deși deficitul bugetar cash a scăzut de la 4,51% la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, indicatorii industriali sunt îngrijorători. Producția industrială a înregistrat o scădere de 3,7% în primele șapte luni, iar între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în sectorul industrial. Fondul Monetar Internațional estimează o scădere economică de 0,5% pentru anul 2026.
Luca Niculescu a identificat probleme de competitivitate care persistă din 2020, fiind mascate anterior de fluxurile din PNRR și de creșterea datoriei publice. Programul semnalează deficite sociale semnificative, precum faptul că în 2025 doar 69% dintre persoanele de 20–64 de ani lucrau, comparativ cu 76% în Uniunea Europeană. De asemenea, riscul de sărăcie sau excluziune socială vizează încă 5,2 milioane de oameni, în timp ce rata de părăsire timpurie a școlii în România este de 15,5%, cea mai mare din Uniune.
Pentru a contracara aceste tendințe, programul se va baza pe atuurile naționale, inclusiv resursele energetice precum nuclearul, gazele naturale și proiectul Neptun Deep. În sectorul infrastructurii, se menționează existența a 1.477 km de autostrăzi și drumuri expres, față de 900 km în 2020, cu încă 967 km în curs de execuție. Un alt pilon este industria IT&C, care a generat 6,67% din PIB în 2024, și beneficiul net de peste 72 mld. euro din fondurile europene înregistrat de la aderare până la finalul anului 2025.
Pe planul securității naționale, programul prevede creșterea graduală a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și al amenințărilor hibride de la Marea Neagră. Politica externă va urmări aderarea la OCDE și consolidarea parteneriatelor cu NATO, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. În domeniul energiei, ținta este dezvoltarea a peste 5.000 MW noi capacități până la finalul anului 2027 și obținerea a circa 8 mld. mc de gaze anuale din Marea Neagră.
Implementarea acestor direcții de guvernare va fi monitorizată periodic, cel puțin în regim lunar, pentru a evalua stadiul măsurilor adoptate. Programul propune o schimbare de paradigmă în administrația publică, prin digitalizare și o gestionare mai riguroasă a investițiilor. Această strategie vizează respectarea traiectoriei de reducere a deficitului stabilită prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025–2031, asigurând o datorie publică sustenabilă.