Procurorii din România monitorizează reacția Guvernului în urma deciziei definitive a ICCJ, prin care statul este obligat să achite restanțe salariale de aproximativ 5 miliarde de lei. Această sumă vizează judecătorii și personalul auxiliar din sistemul de justiție, iar executarea deciziei trebuie realizată în termen de zece zile. În acest moment, magistrații din cadrul procuraturilor așteaptă să vadă dacă Guvernul va recurge la o rectificare bugetară pentru a acoperi aceste plăți obligatorii.
În cazul în care nu va exista o soluție de finanțare, procurorii iau în calcul un scenariu în care vor acționa în instanță. Aceștia ar putea solicita recunoașterea drepturilor și a restanțelor existente, obligând Guvernul la plată, într-un mod identic cu procedura urmată de ICCJ. În acest caz, acțiunea ar trebui introdusă de operatorul principal de credite, care este reprezentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Situația financiară a sistemului de justiție este complexă, datoria totală estimată a Guvernului pentru perioada 2026-2028 fiind de circa 8,57 miliarde de lei, conform datelor de la Ministerul Finanțelor. Din acest pachet global de arierate, suma specifică datorată procurorilor și personalului conex din procuratură este estimată la aproximativ 3,7 miliarde de lei. Această componentă reprezintă o parte majoră din datoria acumulată de stat către întregul sistem de justiție.
Victor Alistar, purtător de cuvânt al ICCJ, a declarat că statul nu poate să nu asigure resursele financiare pentru respectarea legii. El a menționat că litigiile salariale vizează peste 400.000 de cetățeni, dintre care 6.800 sunt magistrați în ultimii trei ani. De asemenea, a subliniat că datoria este în dinamică și crește lunar, deoarece drepturile salariale sunt amplificate prin dobânzi și indicele inflației.
Decizia finală a fost pronunțată pe 15 octombrie 2026, după ce Guvernul, Ministerul Finanțelor și alte entități au depus recursuri împotriva sentinței Curții de Apel București. Instanța a respins și cererea Guvernului de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Procesul a început după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de ICCJ, obligând Executivul să plătească majorările salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Problema restanțelor salariale din justiție este una sistemică, implicând plăți pentru drepturi stabilite prin decizii judecătorești care au fost aplicate retroactiv. Această datorie acumulată de stat a generat un efect de multiplicare a sumelor datorate, din cauza aplicării dobânzilor și a indexării cu inflația. Guvernul se confruntă cu necesitatea de a găsi soluții pentru stingerea acestor arierate fără a lăsa datoria să crească anual.