Președintele Nicușor Dan a susținut un discurs în fața Adunării Generale a ONU, prin care a avertizat asupra pericolului reprezentat de războiul hibrid asupra Europei. Șeful statului a evidențiat faptul că democrațiile moderne se confruntă cu o amenințare tot mai serioasă cauzată de manipularea prin intermediul rețelelor sociale. Această situație afectează principiul fundamental al democrației, în care fiecare persoană trebuie să aibă o voce și un vot propriu.
Nicușor Dan a explicat că mii de conturi false care acționează coordonat în spațiul online pot face ca vocile individuale să nu mai fie auzite. Această fenomenologie afectează libertatea de exprimare și poate descuraja cetățenii să se mai asocieze cu anumite cauze. Președintele a subliniat că atacurile coordonate împotriva unor persoane sau a unor idei exprimate reprezintă o tactică de destabilizare care vizează diminuarea încrederii în instituțiile democratice.
În ceea ce privește securitatea regională, președintele a acuzat Rusia că a abandonat responsabilitatea de menținere a păcii, fiind membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. România a resimțit direct efectele conflictului din Ucraina, inclusiv prin încălcări ale spațiului aerian și incidente cu drone pe teritoriul țării. Nicușor Dan a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și a menționat rolul României în tranzitul cerealelor pentru a limita impactul asupra lanțurilor globale de aprovizionare.
Președintele a dedicat o parte importantă discursului Republicii Moldova, descriind țara ca fiind una dintre cele mai afectate de agresiunea rusă. Republica Moldova se confruntă cu șocuri economice și campanii hibride ce includ dezinformare și presiuni energetice. Nicușor Dan a declarat că România rămâne cel mai puternic avocat al acestei țări în cadrul Uniunii Europene și va continua să îi susțină capacitatea de rezistență în fața tentativelor de destabilizare.
În contextul amenințărilor de sabotaj și de atacuri cibernetice, Nicușor Dan a cerut consolidarea capacității de descurajare a Europei prin majorarea cheltuielilor pentru apărare. Președintele a reiterat sprijinul pentru atingerea țintei de 5% din PIB pentru apărare și securitate, menționând că nivelul indicat pentru România în acest an este de 3,7%. El a subliniat că România este un hub strategic pentru comerț, energie și transporturi, datorită poziției sale geografice.
Securitatea energetică și maritimă rămâne o prioritate pentru România, care și-a extins interconexiunile cu Ucraina și Republica Moldova. Președintele a menționat cooperarea cu Bulgaria și Turcia pentru combaterea pericolului reprezentat de minele marine din Marea Neagră. România lucrează activ la dezvoltarea unui hub pentru securitate maritimă în regiune, susținând în același timp libertatea navigației în zone strategice precum Strâmtoarea Ormuz.