Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a emis un avertisment privind stabilitatea economică a României, subliniind riscul ca țara să fie retrogradată în categoria de rating „junk”. Oficialul a indicat faptul că menținerea ratingului suveran și evitarea acestei categorii reprezintă obiective esențiale pentru stat. Această situație apare într-un context în care datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB, generând presiuni financiare semnificative pentru bugetul de stat.
Situația actuală este, conform lui Alexandru Nazare, rezultatul unor ani în care statul a cheltuit fără rigoare suficientă, a acumulat datorii și a amânat reforme necesare. Ministrul a menționat că deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Totuși, în primele opt luni din 2026, deficitul cash a înregistrat 2,89% din PIB, față de 4,51% în perioada similară din 2025, o diferență de aproape 27 de miliarde de lei.
Datoria publică a atins valoarea de aproximativ 1.205 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie, ceea ce echivalează cu circa 60% din PIB. Costurile pentru stat au crescut, deoarece în primele opt luni ale anului, România a plătit dobânzi de 42,1 miliarde de lei. Această sumă reprezintă o creștere de 26,7% față de perioada aceeași din anul 2025, ceea ce pune presiune pe resursele disponibile pentru alte priorități.
Bugetul pentru anul 2027 este considerat de Alexandru Nazare un test major de responsabilitate, care trebuie construit pe venituri realiste și pe cheltuieli pe care statul le poate susține. Guvernul are ca țintă pentru anul 2026 reducerea deficitului la 6,2% din PIB, un nivel care depășește de două ori pragul european de 3%. Ministrul a avertizat că presiunile vor continua, inclusiv din cauza eliminării granturilor din PNRR și a costurilor ridicate.
Pentru a menține un echilibru fragil în fața creditorilor externi, Alexandru Nazare pledează pentru controlul cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor. Prima evaluare de rating este așteptată în ianuarie de către Fitch, însă un derapaj financiar ar putea determina agențiile de rating să reevalueze situația mai devreme. Ministrul a subliniat că orice cheltuială permanentă trebuie să fie susținută de o sursă de finanțare permanentă, evitând ciclul de împrumuturi nesustenabile.
Gestionarea deficitului bugetar și a datoriei publice rămâne o provocare constantă pentru administrația financiară, având în vedere pragurile impuse de Uniunea Europeană. În contextul european, ținta de menținere a deficitului sub pragul de 3% din PIB este un indicator critic pentru stabilitatea macroeconomică. România încearcă să echilibreze necesitatea investițiilor, care au crescut cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026, cu necesitatea de a reduce gradul de îndatorare.