Mihai Jurca, care ocupă funcția de șef al Cancelariei Prim-ministrului, a punctat dificultățile majore care afectează relația dintre autoritățile publice și mediul de afaceri. În cadrul evenimentului Via Transilvanica Business Fest, organizat de fundația Deloitte și asociația Tășuleasa Social, acesta a identificat lipsa de încredere ca fiind obstacolul central. Conform declarațiilor sale, această deficiență de comunicare și colaborare între stat și sectorul privat este o problemă prezentă în societatea românească.
Analizând natura acestui conflict, Mihai Jurca a explicat faptul că încrederea este un element care nu se construiește rapid, însă poate fi pierdut într-un mod foarte ușor. El a menționat că procesul de edificare a încrederii se bazează, de regulă, pe rezultate concrete. În prezent, România se confruntă cu un fond de încredere scăzut sau chiar inexistent, situație agravată de existența unor reguli care sunt considerate destul de neclare de către actori.
În ceea ce privește viitorul dezvoltării economice, Mihai Jurca a relievat importanța strategică pe care o va avea parteneriatul public-privat. Acesta va deveni o unealtă obligatorie pentru rezolvarea problemelor din zona infrastructurii, fiind considerat sursa celor mai bune soluții disponibile. Totuși, el a subliniat că, în prezent, un astfel de parteneriat este văzut ca o excepție care întărește regula, fiind un proces care se realizează extrem de greu.
Un aspect esențial pentru succesul acestor colaborări este dimensiunea economică, Mihai Jurca afirmând că motorul parteneriatului va fi profitul pentru mediul privat. El a susținut că orice acțiune de business trebuie să aibă un sens economic clar pentru a fi viabilă. Fără înțelegerea acestui context, este imposibil să fie construite reguli corecte încă de la început, ceea ce poate compromite întregul proces de colaborare dintre stat și companii.
Șeful Cancelariei Prim-ministrului a insistat pe necesitatea unei abordări de colaborare, nu de dominare, în cadrul proiectelor comune. El a declarat că statul are obligația de a intra în parteneriate publice-private, dar fără a acapra proiectele, ci punându-se în slujba acestora. Obiectivul trebuie să fie contribuția la proiect, lăsând lumina reflectorului acolo unde este necesar, pentru a asigura un beneficiu real pentru întreaga societate.
Parteneriatul public-privat reprezintă un mecanism prin care statul și companiile private împart riscurile și resursele pentru realizarea unor lucrări de infrastructură. În România, acest model este utilizat pentru a atrage capital privat în proiecte de interes național, însă implementarea sa depinde de un cadru legislativ stabil și de certitudinea că investițiile vor genera randamente economice sustenabile pentru operatorii implicați.