Vicepremierul Marian Neacșu a expus marți seara situația critică a companiilor de stat din România, subliniind impactul negativ asupra economiei naționale. Acesta a declarat că un grup restrâns de societăți publice generează pierderi masive, afectând echilibrul bugetar al statului. Situația financiară a acestor entități este descrisă ca fiind un declin economic pe care autoritățile nu l-au reușit să îl oprească în ultimii ani.
Din totalul de 1.639 de societăți publice identificate la nivel național, 165 funcționează sub coordonarea autorităților centrale, restul fiind sub administrarea locală. Marian Neacșu a precizat că, în anul de referință 2024, cele 165 de companii de la nivel central au înregistrat pierderi de aproximativ un miliard de euro. Un detaliu alarmant este că doar patru dintre aceste societăți au fost responsabile pentru 90% din acest volum total de pierderi financiare.
Problema datoriilor acumulate este la fel de gravă, cu un total de 18 miliarde de lei înregistrat în sistem. Vicepremierul a menționat CFR Marfă ca fiind un exemplu de eșec managerial și de acumulare de datorii mari. Marian Neacșu a recunoscut că politicienii nu au reușit să oprească aceste „găuri negre”, în ciuda existenței unor agenții speciale create special pentru monitorizarea guvernanței corporative în cadrul acestor instituții.
Pentru a remedia această situație, Guvernul pregătește o dublă reformă care include restructurarea companiilor de stat și reorganizarea administrativă a teritoriului. Executivul intenționează să prezinte în Parlament proiectele de angajare a răspunderii până la data de 15 martie 2027. Marian Neacșu a subliniat că scopul nu este recuperarea datoriilor istorice de 18 miliarde de lei, ci transformarea entităților vizate în companii profitabile pe viitor.
Reorganizarea administrativă este considerată un proces mult mai complex, promovând ideea unei comasări voluntare la nivel de comune și orașe. Vicepremierul a explicat că există 468 de comune cu sub 1.500 de locuitori care nu pot fi performante, iar 70% din comunele naționale nu au resurse financiare proprii. El a propus ca un oraș viabil să aibă minimum 10.000 de locuitori, pentru a evita un stat „supraponderal, greoi și inert”.
Gestionarea sectorului public în România implică monitorizarea constantă a performanței instituțiilor de stat și a modului în care acestea utilizează fondurile din bugetul național. Deciziile privind restructurarea acestor companii și modificarea unităților administrativ-teritoriale sunt esențiale pentru eficientizarea resurselor statului. Această transformare vizează trecerea de la un model de administrare deficitară la unul de eficiență economică și sustenabilitate financiară.