Guvernul României desfășoară negocieri avansate cu un operator aerian din regiunea Golfului pentru achiziționarea companiei Tarom. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Marian Neacșu, marți seară, în cadrul unei intervenții la Antena 3. Executivul român urmărește nu doar schimbarea proprietarului, ci și implementarea unui model de management capabil să stabilizeze compania pe termen lung, evitând simpla vânzare a activelor.
Obiectivul principal al autorităților de la București este salvarea operatorului aerian național prin aducerea unei gestiuni performante. Marian Neacșu a subliniat că valorificarea unor sloturi de transport nu reprezintă o soluție sustenabilă pentru problemele structurale ale companiei. Discuțiile cu companiile din zona Golfului sunt, în acest moment, cele mai avansate la nivelul negocierilor purtate de Guvern pentru restructurarea Tarom.
Statul român a stabilit un set de condiții ferme pe care viitorul investitor strategic trebuie să le îndeplinească. Acesta va trebui să asigure păstrarea întregului personal existent și să investească în modernizarea și înnoirea flotei de aeronave. Un alt aspect obligatoriu vizează asigurarea resurselor financiare necesare pentru rambursarea ajutorului de stat pe care Tarom l-a primit anterior de la Uniunea Europeană.
Tranzacția va impune, de asemenea, o colaborare strânsă între noul operator și Compania Națională Aeroporturi București. În cazul în care negocierile externe cu investitorii din zona Golfului nu vor avea succes în termenii solicitați, Guvernul analizează o soluție internă. Aceasta constă în fuziunea dintre Tarom și CNAB, pentru a crea un pol integrat de transport aerian și infrastructură aeroportuară sub controlul statului.
Negocierile pentru preluarea companiei naționale se încadrează într-un context de gestionare a activelor strategice de transport. Guvernul caută un partener care să preia responsabilitatea financiară și operațională a Tarom. Această strategie vizează evitarea unei falimente și asigurarea continuității serviciilor aeriene, punând accent pe stabilitatea managementului și pe respectarea obligațiilor contractuale față de instituțiile europene.
În perioada recentă, discuțiile despre siguranța și infrastructura din România au fost marcate și de monitorizarea riscurilor seismice. Autoritățile au raportat un cutremur cu magnitudinea de 5,7 în zona seismică Vrancea, în timp ce sub 3000 de clădiri din București sunt expertizate pentru risc seismic. Aceste evenimente subliniază importanța gestionării corecte a infrastructurii naționale de către instituțiile de stat.