Gabriel-Ciprian Ene, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost desemnat secretar general al Guvernului prin decizia premierului Luca Niculescu. Noua numire, care îi conferă rang de ministru, va intra în vigoare la data de 2 noiembrie. Documentul oficial a fost publicat joi seară în Monitorul Oficial, stabilind oficial noul statut al funcționarului care vine din sistemul judiciar pentru a conduce secretariatul instituției guvernamentale.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat dur această decizie, susținând că numirea este ilegală dacă Gabriel-Ciprian Ene își păstrează statutul de magistrat. Conform parlamentarului, Curtea Constituțională a interzis anterior judecătorilor și procurorilor ocuparea funcțiilor din Executiv. Mai mult, Alexandru Dimitriu a subliniat că Legea 303/2022 impune interdicția de a ocupa orice altă funcție publică pentru magistrații-asistenți, ceea ce ar pune în eroare legalitatea procesului de numire.
Problema este agravată de faptul că Gabriel-Ciprian Ene provine de la Secția de contencios administrativ a Înaltei Curți, instituția care se ocupă de judecarea actelor Guvernului. Alexandru Dimitriu a declarat că această mutare elimină nevoia de procese, deoarece omul instanței va ocupa direct o funcție în Guvern. Parlamentarul a acuzat că PSD a reușit să captureze Guvernul, menționând că Gabriel-Ciprian Ene este și soțul unei deputate PSD, Gabriela Corina Ene.
În cadrul atacului politic, Alexandru Dimitriu a comparat situația actuală cu perioada anterioară, afirmând că Liviu Dragnea a încercat ani de zile să controleze justiția. Parlamentarul a susținut că urmașii acestuia au găsit o metodă inversă, permițând justiției să pună mâna pe Guvern. Acesta a menționat că Înalta Curte a ținut suspendate, la cererea PSD, 11 hotărâri ale guvernării trecute, subliniind legătura dintre instituții.
Decizia premierului Luca Niculescu de a acorda rang de ministru noii funcții de secretar general al Guvernului aduce în prim-plan tensiunile dintre puterea legislativă și cea executivă. Parlamentarul a utilizat o retorică dură, descriind numirea ca pe o metodă prin care un „om baron” este plasat în structura de vârf a administrației statului. Această schimbare de personal în cadrul Guvernului este privită ca o manevră politică directă.
Această controversă privind numirile în Executiv apare într-un context de monitorizare intensă a deciziilor guvernamentale. În perioada recentă, alte instituții au fost supuse unor controale sau discuții diplomatice importante, precum controlul asupra Direcției Generale pentru Armamente sau discuțiile comerciale internaționale. Tensiunile privind respectarea legii de către funcționarii numiți politic rămân un punct central în dezbaterea publică din România.