Sistemele guvernamentale din Republica Moldova au fost victima unui atac cibernetic major, care a compromis datele personale ale unui număr semnificativ de cetățeni. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică a anunțat miercuri că aproximativ 750.000 de numere de identificare de stat (IDNP) și alte informații personale au fost vizate de extrageri neautorizate. Acest incident afectează direct planurile de interconectare a bazelor de date dintre România și Republica Moldova.
Proiectul de digitalizare, susținut de vicepremierul Oana Gheorghiu și de ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Irineu Darău, prevedea interconectarea sistemelor românești cu cele din țara vecină. Această inițiativă urmărea implementarea modelului nConnect, în locul Platformei Naționale de Interoperabilitate (PNI), adoptate prin hotărâre de guvern. Planul de a renunța la platforma actuală pentru a adopta modelul moldovean fără o licitație publică a fost pus în pericol de acest atac cibernetic asupra infrastructurii de peste Prut.
Analistul politic Bogdan Chirieac și jurnalistul Victor Ciutacu au discutat despre incident în cadrul emisiunii "Punctul Culminant" de la România TV. Victor Ciutacu a subliniat că o treime din CNP-urile cetățenilor din Republica Moldova sunt acum în posesia hackerilor, menționând că sistemul care era considerat infailibil a fost spart. Discuția a evidențiat faptul că România a trimis deja reprezentanți la Chișinău pentru a avansa acest proces de integrare digitală.
Bogdan Chirieac a comentat faptul că birocrația și procedurile lent de aplicate din România ar fi putut evita această situație de vulnerabilitate. Acesta a susținut că lentitudea statului român în implementarea acestor schimburi de date a reprezentat, în acest caz specific, un factor de protecție pentru cetățenii români. În urma atacului, au fost menționate informații despre depunerea unor plângeri penale și denunțuri către DNA.
În contextul acestui atac, discuția a vizat și necesitatea protecției datelor prin proceduri oficiale, în contrast cu rapiditatea cu care a fost implementat sistemul în Republica Moldova. Victor Ciutacu a observat că, deși în România procesele sunt complicate de proceduri, modelul moldovean a fost prezentat ca fiind implementat cu mare rapiditate. Bogdan Chirieac a concluzionat că, în timp ce sistemele digitale sunt vulnerabile, birocrația tradițională românească rămâne o barieră în fața atacurilor cibernetice.
Securitatea datelor digitale rămâne o temă critică pentru administrația publică, în contextul în care infrastructurile guvernamentale sunt ținte constante ale atacurilor cibernetice. În Europa, gestionarea riscurilor de securitate informațională implică monitorizarea constantă a bazelor de date naționale și a protocoalelor de interoperabilitate între statele membre și partenerii regionali, pentru a preveni furtul masiv de identități și informații sensibile.