Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a anunțat marți seară că a solicitat un aviz oficial de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Această interogare vizează posibilitatea de a reglementa utilizarea substantivului feminin atunci când funcția de ministru este deținută de o femeie. Obiectivul este ca utilizarea termenului să fie acceptată oficial, astfel încât viitoarele femei care vor ocupa această funcție să poată fi identificate clar prin denumirea de „ministră”.
Ioana Ciocan a explicat că, în mod personal, alege să semneze ca „ministră” a Culturii, cu excepția situațiilor în care gestionează documente de o caracterizare ultra-oficială. Deși este conștientă de faptul că, conform DOOM 3, utilizarea acestui termen este considerată colocvială, ea a decis să o aplice. Această decizie a generat reacții pe rețelele sociale, unde utilizatorii au corectat-o, susținând că ar trebui să folosească forma de masculin, „ministru”.
Demersul de la Institutul de Lingvistică are scopul de a transforma această utilizare într-una legală și oficială. Ioana Ciocan dorește ca, la următorul decret de numire, dacă persoana desemnată este femeie, să se specifice clar termenul de „ministră”, nu „ministrul 34 al Culturii”. Această schimbare ar asigura o marcă vizibilă a prezenței feminine în cadrul deciziilor politice de nivel înalt, evitând ambiguitatea lingvistică actuală.
Motivația din spatele acestei inițiative este legată de reprezentarea scăzută a femeilor în sfera politică. Ioana Ciocan a declarat că numărul de femei în politică este atât de redus încât consideră necesar să fie clar cine ocupă aceste funcții. Prin această acțiune, ea urmărește să marcheze efortul suplimentar depus de femeile care reușesc să ajungă în poziții de conducere și să le evidențieze prezența în administrația publică.
În România, utilizarea formelor de femininizare a profesiilor și funcțiilor este un subiect de dezbatere constantă în cadrul instituțiilor academice și juridice. Deși dicționarele de specialitate precum DOOM oferă îndrumări despre limbajul colocvial și oficial, procesul de adaptare a terminologiei administrative la realitățile de gen rămâne o provocare pentru normele legislative. Această discuție se încadrează într-un context mai larg de evoluție a limbajului în spațiul public și instituțional.
Ioana Ciocan a subliniat că această reglementare ar ajuta la recunoașterea explicită a femeilor în politică. Ea consideră că marcarea acestora este importantă pentru a evidenția parcursul lor într-un mediu dominat de bărbați. Prin solicitarea de la Academie, ea caută o bază solidă pentru ca terminologia de gen să fie integrată în actele oficiale ale statului, eliminând necesitatea corecțiilor de la utilizatorii de pe rețelele sociale.