Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia a fost luată în urma unei acțiuni în care instanța supremă a dat Guvernul în judecată, câștigând în prima instanță în cazul neplății restanțelor salariale. Această problemă a apărut ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin diverse hotărâri judecătorești, afectând gestionarea bugetară a statului.
Prim-ministrul Bolojan a explicat că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Conform juriștilor Guvernului, sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile, însă în acest caz, instanța își depășește sfera de competență. Bolojan a subliniat că elaborarea proiectului bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii 500 din 2002 și Codului administrativ.
Conflictul vizează plata restanțelor salariale din zona de Justiție, o acțiune care, în opinia prim-ministrului, perturbă echilibrul bugetar național. În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului să achitie 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale sau penalități. La această sumă se adaugă aproximativ 3 miliarde de lei în zona de Parchet, ceea ce reprezintă un impact financiar extrem de ridicat pentru bugetul de stat.
Instanța a impus și penalități de 1% pe zi din suma respectivă, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, echivalentul a circa 9 milioane de euro. Curtea de Apel București a admis acțiunea în luna mai, obligând Guvernul și Ministerul de Finanțe să plătească aceste drepturi prin rectificare bugetară. Decizia prevede totodată amende de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, după expirarea termenului de executare.
Ministerul de Finanțe a avertizat că o astfel de decizie judiciară ar aduce atingere separării și echilibrului puterilor în stat. Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, procesul fiind soluționat cu o celeritate remarcabilă, chiar de la primul termen. Guvernul a contestat acțiunea, iar termenul stabilit de Înalta Curte pentru acest proces este 9 iulie.
Procedura de sesizare a Curții Constituționale intervine în contextul în care deciziile judecătorești pot impune modificări structurale în modul de alocare a fondurilor publice. În sistemul administrativ, gestionarea fondului de rezervă bugetară și rectificările sunt instrumente de control ale Executivului, iar intervenția instanțelor în aceste procese tehnice este considerată de autorități o ingerință directă în activitatea de guvernare.