Ministerul Economiei a elaborat un document oficial prin care propune măsuri de susținere pentru uzina Dacia, în urma unei crize profunde care afectează industria auto. Sectorul este lovit de provocări structurale majore și de o scădere severă a indicatorilor de performanță. Din cauza lipsei de comenzi externe, fabricile locale au fost nevoite să restrângă masiv volumele de producție, ceea ce a dus la o diminuare directă a activității de asamblare.
Datele statistice arată o schimbare de trend pentru marii constructori de autovehicule din România. Deși anul 2024 a fost un an de vârf, cu peste 560.000 de unități asamblate, semnele de regres au apărut anterior, iar situația a devenit critică în prima jumătate a anului 2026. Ritmul de lucru a încetinit semnificativ, generând un regres de 12,7 procente față de perioada similară, ceea ce ar putea duce la o producție sub 250.000 de unități la finalul anului.
Această scădere a activității a avut deja impact asupra forței de muncă, provocând pierderea a peste 1.700 de posturi în sectorul auto național. Ca urmare a acestor dificultăți, uzina de la Mioveni a inițiat deja două campanii de disponibilizări voluntare în cursul acestui an. Reprezentanții guvernamentali monitorizează evoluția producției, temându-se că dacă ritmul negativ de producție va continua, uzina nu va atinge pragurile estimate anterior.
Pentru a recupera terenul pierdut în fața unor țări precum Maroc, Turcia, Spania și Slovenia, guvernul propune o strategie energetică ce vizează reducerea prețurilor. România suferă din cauza energiei scumpe, a presiunii salariale și a unei fiscalități ridicate. Planul include și prelungirea programului Rabla pentru perioada 2027-2030, cu revenirea la bugete generoase, precum și scutirea vehiculelor comerciale ușoare de obligația utilizării tahografelor în transportul național.
Aceste propuneri vin după avertismentele dure lansate de Francois Provost, șeful Renault Group, care a criticat forma actuală a programului Rabla. Acesta a susținut că banii publici sunt folosiți pentru subvenționarea importurilor din afara Europei. Francois Provost a cerut decizii politice ferme care să protejeze investițiile din România și să ajute industria locală, subliniind necesitatea unor măsuri care să nu favorizeze producătorii externi în detrimentul celor din regiune.
Industria auto din România traversează o perioadă de instabilitate economică, marcată de o scădere a cererii și de costuri de producție ridicate. Această evoluție negativă a indicatorilor de performanță a pus sub presiune capacitatea de absorbție a pieței și stabilitatea locurilor de muncă din sectorul manufacturier. Deciziile de politică economică propuse de Ministerul Economiei sunt văzute ca o tentativă de a stabiliza acest segment vital al economiei naționale.