Guvernul condus de Ilie Bolojan a comunicat că nu are capacitatea de a aloca suma de 4,8 miliarde de lei stabilită de ÎCCJ pentru magistrați. Imposibilitatea de a plăti restanțele salariale este cauzată de caracterul interimar al actualului cabinet, care nu poate efectua o rectificare bugetară. Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan, a precizat că instituția a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac disponibile, inclusiv prin sesizarea CCR.
Decizia instanței supreme vine după ce Curtea Constituțională a respins săptămâna trecută cererea lui Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. Înalta Curte a respins, de asemenea, cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de Guvernul României. Această decizie a instanței supreme este definitivă și obligă Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru restanțele salariale scadente în 2026.
Conform deciziei Curții de Apel București, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să aloce integral sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară dacă este necesar. În caz de neplată, instituțiile se confruntă cu o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Această amendă va fi direcționată către bugetul de stat până la îndeplinirea obligațiilor stabilite de judecători.
Problema fondurilor pentru magistrați se adaugă la avertismentele Consiliului Fiscal privind necesitatea unei rectificări bugetare urgente. Instituția a subliniat că termenul legal pentru modificarea legilor bugetare anuale este de 30 noiembrie, conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. Consiliul Fiscal a avertizat că, în absența unui guvern cu puteri depline, gestionarea acestor plăți mari și a altor necesități de finanțare devine extrem de dificilă pentru administrația actuală.
Sistemul medical este printre domeniile care riscă să fie afectate grav de lipsa unei rectificări. Cseke Attila a avertizat că, în două-trei săptămâni, funcționarea sistemului medical românesc și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate poate intra într-un risc ridicat de nefuncționare. Ministrul interimar a menționat că, dacă nu se realizează o rectificare bugetară pozitivă pentru Sănătate, singura soluție ar putea fi o intervenție urgentă din partea Parlamentului, însă aceasta implică anumite riscuri.
În cadrul legislației financiare românești, rectificările bugetare sunt instrumente esențiale pentru ajustarea cheltuielilor în timpul exercițiului bugetar. Conform Legii nr. 500/2002, aceste modificări trebuie elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie, respectând regulile stabilite de Legea nr. 69/2010. În perioadele de tranziție politică sau de guvernare interimară, capacitatea de a modifica aceste bugete este limitată, ceea ce poate genera blocaje în finanțarea serviciilor publice și a obligațiilor de stat.