Guvernul a adoptat o hotărâre prin care permite aplicarea unor măsuri temporare de siguranță pe piața de energie electrică de către Transelectrica. Această decizie administrativă va fi în vigoare până la data de 30 octombrie 2026, oferind operatorului de sistem instrumente de intervenție în situații critice. Măsurile sunt menite să protejeze integritatea Sistemului Electroenergetic Național și siguranța persoanelor sau a instalațiilor în cazul unor crize energetice.
În calitate de operator de transport și de sistem, Transelectrica va putea acționa conform unei ordini de prioritate stabilite prin actul normativ. Primele măsuri vizează creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care funcționează pe combustibil alternativ. Ulterior, se poate opta pentru pornirea grupurilor aflate în rezerva tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național sau pentru reducerea și anularea capacității de interconexiune pe direcția export.
O altă componentă a planului de siguranță vizează gestionarea fluxurilor de energie prin reducerea sau anularea schimburilor de energie notificate pe direcția export. În ultimele cazuri, se poate recurge la limitarea consumului de energie electrică în tranșe, conform unui Normativ specific. Aceste acțiuni vor fi declanșate doar în situațiile în care siguranța fizică a aparatelor sau securitatea persoanelor este direct amenințată de funcționarea sistemului.
Decizia Guvernului este justificată de estimările privind consumul de energie electrică pentru luna octombrie 2026. La vârful de sarcină de seară, consumul poate atinge valori de până la 8.000 MW, în condițiile în care temperaturile vor scădea. Vulnerabilitatea principală este identificată în deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul orar 18:00 – 22:00, coroborat cu limitarea posibilităților de import cauzată de o criză regională de energie.
Factorii climatici joacă un rol crucial în această prognoză, deoarece se estimează un deficit de ploi și o nebulozitate ridicată. Aceste condiții meteorologice reduc aportul energiei hidroelectrice și al celei fotovoltaice. În plus, prognoza debitului Dunării la intrare în țară nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea cel puțin unei unități de la CNE Cernavodă în luna octombrie, complicând echilibrul energetic.
Situația energetică din România se încadrează într-un context european marcat de presiuni asupra prețurilor. Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, provocată de perturbările de pe piețele petrolului și gazelor în urma războiului cu Iranul. Statele membre sunt sfătuite să ia în calcul măsuri de reducere a consumului de gaze naturale și electricitate pentru a gestiona aceste fluctuații.