Guvernul interimar nu poate aloca fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, în urma deciziei finale a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat joi că Executivul nu are capacitatea de a efectua rectificări bugetare în această situație. Această declarație vine după ce instanța supremă a respins definitiv recursul Guvernului împotriva obligației de a asigura integral fondurile pentru drepturile salariale scadente în anul 2026.
Ioana Dogioiu a explicat că Guvernul Bolojan a încercat să evite această obligație financiară prin toate căile legale de atac disponibile. Conform declarațiilor sale, demersurile au vizat inclusiv sesizarea Curții Constituționale a României. Totuși, în contextul actual, Guvernul interimar se confruntă cu imposibilitatea tehnică de a face modificări bugetare, fapt ce blochează alocarea sumei de 4,8 miliarde de lei necesare pentru achitarea restanțelor magistraților.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, după șapte amânări, recursul înaintat de Guvernul României și Ministerul Finanțelor. Instanța a considerat nefondate cererile de atac împotriva sentinței Curții de Apel București, care obliga statul la plata drepturilor salariale. De asemenea, ICCJ a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de Guvern, confirmând astfel caracterul definitiv al obligației de plată.
Sentința de bază, pronunțată la 5 mai de Curtea de Apel București, impune Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure integral sumele solicitate. Instanța a stabilit că plata trebuie făcută inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În plus, judecătorii au aplicat o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se va vira la bugetul de stat.
Conflictul juridic a început după ce Ilie Bolojan a anunțat, în martie 2026, o reducere a cheltuielilor pentru drepturile obținute de magistrați prin sentințe anterioare. Această decizie a fost luată pentru a susține pachetul social propus de PSD. Ulterior, Curtea Constituțională a României a respins cererea lui Bolojan de a soluționa un conflict juridic între Guvern și ICCJ, menționând că instituția nu poate fi transformată într-o instanță de control judiciar.
Această dispută juridică de lungă durată între puterea executivă și sistemul judiciar a implicat multiple instanțe și încercări de soluționare constituțională. Procesul a început oficial în martie 2026, când dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București, după ce Guvernul a decis să modifice structura bugetului pentru a reduce componenta de cheltuieli destinată magistraților.