Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat definitiv, în această zi, litigiul dintre ordonatorul principal de credite al instanțelor și Guvernul României, împreună cu Ministerul Finanțelor. Prin decizia pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal, instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai, prin care Guvernul a fost obligat să achite drepturile salariale restante ale magistraților. Această decizie este acum definitivă și executorie, impunând statului plata sumelor prin rectificare bugetară.
Curtea Supremă a criticat dur conduita autorităților executive, menționând că Guvernul nu poate refuza asigurarea resurselor necesare pentru executarea deciziilor judecătorești. ÎCCJ a subliniat că această manieră de a acționa a continuat într-un mod ostentativ sub actualul Guvern, ignorând obligațiile legale. Instanța a precizat că respectarea Constituției și a hotărârilor judecătorești definitive nu poate fi condiționată de voința politică a Guvernului sau de prioritățile conjuncturale ale puterii executive.
Conform comunicatului emis de ÎCCJ, statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, simultan, să refuze asigurarea fondurilor pentru plata acesteia. Instanța a evidențiat faptul că marja de apreciere bugetară nu poate fi transformată într-un instrument de neexecutare a obligațiilor stabilite prin lege. Autoritatea unei hotărâri judecătorești nu poate fi relativizată în funcție de disponibilitatea autorității debitoare sau de natura dreptului recunoscut creditorilor.
Problema datoriilor salariale este agravată de modul în care au fost gestionate plățile, fiind eșalonate prin ordonanțe pe o perioadă de cinci ani. ÎCCJ a semnalat o conduită irațională economic de către Guvern, deoarece majorările și penalitățile, inclusiv dobânzile penalizatoare, au adăugat peste 21% anual la datoria inițială. Această creștere este mult peste dobânda medie a datoriei publice, care este de 7,4%, generând astfel un impact masiv asupra bugetului public.
Litigiul a vizat plata a 4,8 miliarde de lei, sume care reprezintă restanțe salariale și penalități. Conflictul a pornit de la aplicarea valorii de referință sectorială (VRS) în calculul salariilor, după ce magistrații cu venituri mai mici au solicitat în instanță același nivel de remunerație ca ceilalți. În acest context, datele statistice arată că peste 400.000 de persoane din diverse categorii profesionale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale, indicând o disfuncționalitate sistemică.
Această decizie judecătorească vine într-un moment în care gestionarea bugetului de stat rămâne un subiect de intens dispută politică. În perioada recentă, deciziile privind alocarea fondurilor au fost influențate de prioritățile de pachet social și de dinamica coalițiilor de guvernare. ÎCCJ subliniază că disciplina bugetară nu poate fi invocată pentru a justifica neexecutarea legii sau pentru a subordona separația puterilor unor decizii administrative discreționare.