Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea emite joi o decizie definitivă într-un proces care vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Miza financiară a acestui litigiu este de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă solicitată în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a ajuns în etapa de recurs după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea instituției, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele prin rectificări bugetare.
În cadrul procesului, Curtea de Apel București a stabilit că plata trebuie efectuată în termen de 10 zile de la data când hotărârea devine definitivă. În caz de întârziere, se aplică o penalitate de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi. În timp ce magistrații solicită achitarea integrală a sumelor, Guvernul a optat pentru o plată eșalonată a acestor drepturi salariale.
Președinta instanței, Lia Savonea, a semnat cererea de chemare în judecată, argumentând că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Aceștia dețin titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani. Mai mult, Înalta Curte susține că Guvernul încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor prin neplata acestor sume datorate.
Guvernul a încercat să blocheze procesul prin solicitarea unei întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru a verifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie de finanțe publice, depășind competența de a elabora proiectul de buget.
Restanțele salariale au apărut în urma deciziei din 2023, prin care Înalta Curte și Parchetul General au stabilit majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această majorare este aplicată retroactiv începând cu anul 2018. Ministerul Finanțelor a prevăzut în proiectul de buget pentru anul 2026 suma de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o creștere de 50% față de anul anterior, pentru acoperirea acestor drepturi.
Conflictul juridic este legat de modul în care sunt gestionate alocările bugetare și rectificările necesare pentru plata majorărilor salariale. Guvernul a argumentat că elaborarea bugetului și gestionarea fondurilor reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, ceea ce a dus la sesizarea Curții Constituționale.