Curtea de Apel București a respins marți, ca fiind inadmisibilă, cererea depusă de Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT) prin care se solicita suspendarea decretului emis de președintele Nicușor Dan. Actul administrativ vizat de proces, Decretul 770/2026, a fost cel prin care Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan drept candidat la funcția de premier. Decizia instanței vine după ce s-au desfășurat dezbateri în sala de judecată pentru examinarea acestui demers juridic.
În cadrul hotărârii, Curtea de Apel a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Regia Autonomă Monitorul Oficial. De asemenea, instanța a admis excepția de inadmisibilitate invocată de Administrația Prezidențială, respingând astfel cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de RO.AS.IT. Reclamanta are la dispoziție un termen de 5 zile de la comunicare pentru a depune recurs împotriva acestei decizii pronunțate de magistrații instanței.
Procesul a fost inițiat pe 22 septembrie de către Asociația Italienilor din România, sub conducerea deputatului neafiliat Ioana Grosaru. Aceasta a dat în judecată atât Administrația Prezidențială, cât și Regia Autonomă Monitorul Oficial. La proces a fost reprezentată de fostul parlamentar Andi Grosaru, fiul deputatei Ioana Grosaru. Judecătoarea Olimpiea Crețeanu, care a pronunțat decizia, este un magistrat care a suspendat anterior mai multe hotărâri ale Guvernului Bolojan.
Reacția Asociației a generat și controverse în cadrul comunității italiene, 11 organizații emițând un comunicat de îngrijorare. Acestea au precizat că poziția RO.AS.IT nu reprezintă întreaga comunitate italiană din România și că este grav orice tentativă de a folosi relațiile istorice dintre Italia și România pentru a transmite mesaje politice. Organizațiile au subliniat că RO.AS.IT reprezintă în Parlament doar puțini cetățeni români de origine italiană, nu întreaga realitate socială.
Fostul judecător Cristi Dănileț a comentat demersul juridic, susținând că decretele prezidențiale sunt acte de putere care nu pot fi contestate. Conform explicațiilor sale, atunci când o autoritate constituțională întocmește un act de putere constituțională, justiția ordinară nu are competență asupra acestuia. Dănileț a comparat această situație cu atacarea în justiție a numirii unor judecători constituționali, numind ideea de contestare a desemnării premierului ca fiind una fără fundament juridic.
Această dispută juridică apare într-un moment de criză politică, în contextul în care Nicușor Dan a respins ideea organizării alegerilor anticipate. Solicitarea sa către partide a fost transmisă în plină instabilitate politică, în timp ce scenariul de după Mureșan a fost propus de un lider liberal. Decizia Curții de Apel vine astfel să stabilizeze procesul de desemnare a premierului în acest cadru de tensiuni instituționale.