România traversează cea mai lungă criză guvernamentală de până acum, iar perspectivele de rezolvare rapidă sunt extrem de pesimiste. După ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la finalul lunii mai, țara se află într-o perioadă de interimat care durează deja de 4 luni. Situația actuală pune sub semnul întrebării stabilitatea instituțiilor statului, în contextul în care procesul de formare a unei noi administrații pare blocat.
Viitorul administrației depinde de votul de învestitură pentru Guvernul condus de Siegfried Mureșan, însă există trei scenarii cu rezultate incertificate. Dacă acest guvern trece de Parlament, acesta va fi unul dintre cele mai instabile din istoria țării, din cauza dificultăților de votare. În cazul în care propunerea lui Siegfried Mureșan eșuează, negocierile pentru o nouă variantă pot continua pe termen nedeterminat sau se poate ajunge la organizarea alegerilor anticipate.
Opțiunea alegerilor anticipate este prezentată de partide precum AUR, USR și PNL ca o soluție, însă experții o consideră periculoasă. Dacă se trece la această variantă, perioada de incertitudine va fi prelungită cu cel puțin 6 luni. Acest termen include cele 90 de zile prevăzute legal pentru campania electorală după dizolvarea Parlamentului, plus etapele de confirmare a rezultatelor și consultările prezidențiale necesare pentru formarea unui nou Parlament.
Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, avertizează că intrarea în logica alegerilor anticipate ar putea arunca țara într-o criză de sistem. Conform politologului, după scrutin, configurația Parlamentului va fi probabil asemănătoare cu cea actuală, fără un majoritar clar. Acest lucru va obliga actorii politici să reia negocierile de la zero, perpetuând astfel blocajul instituțional și lipsa unui guvern cu puteri depline.
Problema este agravată de faptul că această criză politică se suprapune peste dificultăți economice și sociale semnificative. Lipsa unei susțineri parlamentare solide pentru un guvern funcțional riscă să adâncească aceste crize. Cristian Pîrvulescu susține că un guvern este absolut necesar în acest moment, în timp ce discursul privind alegerile anticipate este unul anarhist, care amenință stabilitatea fundamentală a sistemului de guvernare din România.
Instabilitatea politică din România nu este un fenomen izolat, ci face parte dintr-un proces de fragmentare a jocului democratic. Cristian Pîrvulescu afirmă că criza politică este endemică și durează din anul 2005, manifestându-se prin suspendări și moțiuni de cenzură. Această stare de incertitudine constantă a afectat capacitatea de guvernare și a generat o instabilitate fundamentală în cadrul instituțiilor statului român.