Fostul președinte Traian Băsescu a reacționat dur la acuzațiile aduse de liderul UDMR, Kelemen Hunor, acesta din urmă catalogându-l drept un produs al dictaturii comuniste. Într-o emisiune difuzată sâmbătă de Digi 24, Traian Băsescu a respins atacurile și a lansat o replică acidă împotriva președintelui partidului, acuzându-l de o schimbare de orientare politică după ce nu mai poate beneficia de influența externă.
Traian Băsescu nu a negat faptul că este un produs al vechiului regim, însă a subliniat diferențele fundamentale de comportament față de alți actori politici. El a menționat că, deși a evoluat în România și a comandat o navă de un milion de barili, a avut curajul de a desecretiza arhivele Securității și de a condamna comunismul. Fostul șef al statului a comparat această poziție cu cea a celor pe care i-a numit „lași în politică”.
Conflictul dintre cei doi lideri a escaladat după ce Kelemen Hunor a folosit numele Petrov pentru a se referi la Traian Băsescu. Liderul UDMR l-a descris pe fostul președinte drept „cel mai bun produs al dictaturii comuniste, produs politic și al Securității comuniste”. Această intervenție a avut loc în contextul discuțiilor privind rezolvarea blocajului necesar pentru învestirea unui nou guvern în România.
Traian Băsescu a criticat dur și posibilitatea ca Kelemen Hunor să ocupe funcția de premier, sugerând că UDMR ar trebui exclus din jocurile politice naționale. El a afirmat că partidul a jucat prea mult cu Budapesta și a criticat ideea de a permite liderului UDMR să conducă guvernul. Fostul președinte a declarat că această mișcare ar duce la o situație de ridicol pentru politica română.
În cadrul atacului său, Traian Băsescu l-a acuzat direct pe Kelemen Hunor de o atitudine de subordonare față de liderul ungarilor. El a susținut că liderul UDMR „l-a lins” pe Viktor Orban și că, în prezent, „neavând ce linge, s-a îndreptat către zona autohtonă, își caută stăpân aici”. Această declarație subliniază tensiunea dintre cele două figuri politice în perioada de tranziție guvernamentală.
Contextul politică actual este marcat de discuții intense privind formarea noilor administrații și stabilitatea guvernului. În acest cadru, deciziile privind învestirea unor noi echipe de guvern și rolul partidelor de minorități sunt subiecte de dezbatere constantă în Parlament și în spațiul public, influențând direct direcția politică a țării și relațiile cu partenerii externi.