Ministra de Externe, Oana Țoiu, a respins acuzațiile lansate de senatori conform cărora România ar fi semnat un document care ar duce la renunțarea la dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene. Declarațiile au fost făcute în urma unei ședințe de Guvern, după ce Senatul a adoptat, la inițiativa AUR, o declarație prin care pune la îndoială mandatul sub care Oana Țoiu a semnat un document privind extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în politica externă a UE.
Oana Țoiu a explicat faptul că scrisoarea semnată de cele 11 state membre este un document public, disponibil pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, și că acesta nu conține nicio propunere de modificare a tratatelor europene. Conform ministrei, documentul stipulează doar că statele care utilizează dreptul de veto trebuie să explice partenerilor europeni motivele care justifică decizia lor, fără ca aceste explicații să fie supuse unei aprobări externe.
Ministra a subliniat că acest gest de clarificare a interesului național este unul de bună colaborare și nu afectează suveranitatea statului. Ea a precizat că dreptul de veto al României rămâne neciobit și că nicio schimbare a mecanismelor de vot nu ar putea afecta deciziile de natură militară, deoarece acestea rămân supuse regulilor stabilite prin tratatele europene actuale. Oana Țoiu a menționat că nicio autoritate nu poate decide singură renunțarea la acest drept.
În ceea ce privește procesul decizional, Oana Țoiu a amintit că România nu a folosit niciodată dreptul de veto și a făcut o comparație cu negocierile pentru aderarea la spațiul Schengen. Ea a explicat faptul că participarea României la acest grup de state pentru eficientizarea procesului decizional european a început încă din anul 2023, în timpul mandatului președintelui Klaus Iohannis. Această decizie a fost menținută și în timpul mandatului premierului PSD.
Oana Țoiu a insistat că orice modificare a procesului decizional în Uniunea Europeană ar necesita acordul unanim al liderilor europeni și implicarea parlamentelor naționale. Ea a menționat că Parlamentul României ar avea șase luni pentru a dezbate și poate opri orice astfel de decizie prin veto-ul său. Ministra a concluzionat că, în prezent, nu există nicio propunere concretă de schimbare a regulilor de vot în cadrul Uniunii Europene.
Decizia de a se alătura procesului de colaborare cu cele 11 state pentru eficientizarea procesului decizional a fost luată în cadrul mandatului președintelui Klaus Iohannis. Această direcție politică a continuat și în perioada următoare, fără ca Guvernul, Comisia de Politică Externă sau parlamentarii să propună ieșirea României din acest grup de cooperare europeană în ultimii trei ani.