Ministra de Externe, Oana Țoiu, a respins categoric afirmațiile conform cărora România ar urma să renunțe sau să își piată dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene. Această reacție vine în urma unor acuzații la adresa sa, prin care se susținea că ar fi semnat pentru limitarea puterii de decizie a țării în cadrul structurilor europene. Oana Țoiu a declarat că informațiile circulate sunt minciuni care afectează încrederea cetățenilor în instituțiile europene.
În cadrul unei intervenții pe pagina de Facebook, Oana Țoiu a vizat direct partidul AUR, acuzându-l că inventează probleme și propagă minciuni în mijlocul unor crize majore. Ministra a subliniat faptul că, în prezent, în Parlamentul României nu există nicio propunere oficială privind renunțarea la acest drept de blocare. Ea a menționat că disputele interne sunt create în timp ce România participă la procese diplomatice importante, precum Consiliul Afacerilor Externe.
Oana Țoiu a explicat că procedura de modificare a modului de adoptare a deciziilor europene este una extrem de complexă și nu poate fi realizată peste noapte. În domeniul militar, renunțarea la veto este imposibilă conform Tratatelor, iar pentru celelalte decizii, liderii ar trebui să propună modificarea cu unanimitatea parlamentelor naționale. Aceste din urmă ar avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru dezbatere, proces care nu are loc în acest moment.
Ministra a clarificat conținutul unei scrisori între miniștrii de externe, document care a fost invocat pentru a susține acuzațiile. Conform Oana Țoiu, scrisoarea stipulează doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național, fără a necesita aprobări suplimentare. Textul invocat precizează că orice stat membru se poate opune unei decizii din domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC), chiar dacă aceasta ar urma să fie adoptată cu majoritate calificată, dacă invocă rațiuni vitale de politică națională.
În contextul tensiunilor diplomatice, Oana Țoiu a criticat și lipsa de curaj a unor politicieni din trecut, amintind de perioada în care România a așteptat la poarta Schengen. Ea a susținut că puterea României în Uniunea Europeană depinde de capacitatea politicienilor de a utiliza dreptul de veto în negocieri, nu doar de criticile la adresa acestuia. Ministra a concluzionat că dreptul de veto rămâne intact și protejat de cadrul juridic al Uniunii.
Deciziile privind politica externă și de securitate comună (PESC) în cadrul Uniunii Europene sunt fundamentate pe tratate care reglementează modul de vot și de blocare a deciziilor. În cadrul acestor procese, unanimitatea este adesea necesară pentru decizii strategice, însă mecanismele de majoritate calificată pot fi utilizate în anumite condiții. Totuși, protecția intereselor naționale prin invocarea unor rațiuni vitale rămâne un instrument prevăzut pentru a preveni deciziile care ar putea afecta securitatea unui stat membru.