România se confruntă cu riscul unei noi crize energetice în perioada iernii, pe fondul lipsei capacităților de producție și a absenței unei oferte flexibile. Petrișor Peiu, liderul grupului senatorial AUR, a semnalat că această situație va avea repercusiuni directe asupra costurilor, ducând la noi creșteri de prețuri începând cu primăvara anului viitor. Parlamentarul subliniază că impactul va fi resimțit puternic de către întreaga populație în următoarele șase luni.
Situația prețurilor a început să reflecte deja presiunea economică, indicele prețurilor producției energetice înregistrând o creștere de aproape 6% în luna august. Petrișor Peiu a explicat că această evoluție înseamnă o majorare de preț a energiei la bornele centralelor electrice. El a comparat această situație cu criza anterioară, când oprirea reactoarelor de la Cernavodă a dus la notificări de creșteri de preț între 13 și 20% pentru contractele pe anul următor.
Problema centralelor nucleare rămâne un punct critic, deoarece nicio unitate de la Cernavodă nu este în funcțiune în acest moment. Această indisponibilitate a afectează sistemul energetic prin lipsa unei puteri nete de 1.400 MW, care era furnizată anterior de centrala nucleară. Parlamentarul a menționat că efectul crizei energetice de peste vară este de aproximativ 20% din prețul pe care furnizorii îl oferă consumatorului final.
Sectorul termoenergetic și cel hidroenergetic suferă de amânări repetate ale investițiilor necesare pentru noi capacități de producție. Centrala pe gaz de la Mintia este întârziată cu minim 9 luni față de termenul de 1 ianuarie, iar la Iernut se înregistrează al optulea an de întârziere. În plus, nu există progres la centrala de la Turceni, nu au fost depuse oferte pentru Ișalnița și lipsește un calendar pentru proiectul de la Tarnița-Lăpuștești.
Pe lângă problemele de producție, noile contracte pentru gazele naturale vin cu majorări cuprinse între 20 și 25%. Petrișor Peiu a observat că România are unul dintre cele mai mici consumuri de energie din Uniunea Europeană, sub pragul de 70 de gigajouli pe locuitor. El a criticat lipsa de măsuri din partea guvernelor, afirmând că inacțiunea autorităților alimentează inflația și afectează competitivitatea economiei naționale.
Contextul politic actual este marcat de o instabilitate a execuției, în condițiile în care PSD blochează Cabinetul Niculescu, refuzând sprijinul parlamentar dacă partidele social-democrate sunt lăsate în opoziție. Această tensiune politică intervine într-un moment în care deciziile privind infrastructura energetică și stabilitatea prețurilor sunt esențiale pentru gestionarea crizei de producție și a inflației de pe termen mediu.