România negociază un buget european care ar putea depăși propunerea Comisiei Europene, vizând o alocare de aproximativ 66 de miliarde de euro pentru perioada următoare. Siegfried Mureșan, care acționează ca negociator-șef în cadrul Parlamentului European, a explicat că această sumă este cu 10% mai mare decât varianta inițială a Comisiei. Obiectivul principal este protejarea fondurilor destinate infrastructurii și agriculturii, în ciuda presiunilor de a finanța noi priorități precum apărarea sau securitatea.
Negocierile privind Cadrul Financiar Multianual implică o tensiune constantă între statele „frugale”, care doresc reducerea bugetului, și statele care depind de fonduri. Siegfried Mureșan subliniază că linia roșie a Parlamentului European este refuzul de a finanța noile obiective ale Uniunii prin sacrificarea politicii de coeziune sau a agriculturii. El susține că nu se poate cere Europei mai mult fără a oferi resurse adecvate, insistând pe menținerea sprijinului pentru regiuni și fermieri.
Pentru a asigura un buget durabil fără a crește contribuțiile naționale, Parlamentul European propune introducerea unor noi resurse proprii. Acestea ar putea include taxe pentru marile platforme digitale, o resursă bazată pe criptoactive și contribuții din jocurile de noroc sau pariurile online. Un astfel de pachet ar putea genera aproximativ 58,5 miliarde de euro anual, reducând presiunea asupra bugetelor statelor membre și oferind stabilitate financiară pentru toate prioritățile europene.
În ceea ce privește integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova, Siegfried Mureșan consideră că procesul trebuie să se bazeze pe merit și pe regulile actuale. El respinge scenariile alarmiste care sugerează că aderarea Ucrainei ar transforma România în contributor net la bugetul UE. Eurodeputatul afirmă că există analize care arată că România poate rămâne beneficiar net, iar soluția constă într-un buget mai puternic, nu în tăierea fondurilor pentru agricultura românească.
Pentru Republica Moldova, Siegfried Mureșan susține accelerarea integrării graduale în domenii precum energia, transporturile și digitalizarea, înainte de aderarea deplină. El menționează că Moldova a făcut progrese esențiale în reformele privind statul de drept și că Comisia consideră posibilă finalizarea negocierilor până la începutul anului 2028. Această abordare ar trebui să ofere beneficii concrete cetățenilor moldoveni, consolidând în același timp securitatea regională a Uniunii Europene.
Discuțiile despre bugetul european au loc într-un context de extindere a Uniunii Europene, proces care implică ajustări majore ale mecanismelor de distribuție a fondurilor. În cadrul acestor negocieri, statele membre trebuie să echilibreze investițiile în securitate și apărare cu necesitatea de a menține dezvoltarea economică regională. Deciziile luate în cadrul Parlamentului European și ale Consiliului vor determina capacitatea de finanțare a proiectelor de infrastructură și a subvențiilor agricole pentru statele membre actuale.