Clubul Fermierilor Români (CFRO) a organizat, pe 8 octombrie 2026, la Craiova, Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia. Evenimentul a reunit fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai sectorului financiar-bancar, ai companiilor de tehnologie și ai mediului academic pentru a analiza viitorul Politicii Agricole Comune (PAC). Discuțiile au vizat noile instrumente de finanțare și soluțiile pentru o agricultură mai rezilientă într-un context marcat de secetă pedologică extremă și presiune asupra costurilor.
Viitorul bugetului agricol european reprezintă o preocupare majoră, având în vedere propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034. Această propunere ar putea reduce ponderea PAC în bugetul Uniunii de la 37% la 15%, prevedând totodată desființarea Pilonului 2 de dezvoltare rurală. Achim Irimescu, reprezentantul CFRO la Bruxelles, a indicat că alocarea propusă pentru România ar fi de 16,57 miliarde euro, ceea ce înseamnă cu aproximativ 5 miliarde de euro mai puțin decât în prezent.
Regiunea Oltenia a fost identificată ca având cea mai mare nevoie de recuperare, conform unei analize prezentate de prof. univ. dr. Gavril Ștefan de la Universitatea de Științe Vieții din Iași. Indicele de reziliență pentru fermele din Sud-Vest Oltenia este de doar 3,78 din 10, o valoare mult sub media națională de 5,85. Pentru această zonă, prioritățile identificate includ stabilitatea producției, accesul la apă, digitalizarea și accesul la consultanță specializată.
Sectorul financiar a prezentat soluții pentru gestionarea riscurilor și accesul la capital. Banca de Investiții și Dezvoltare a propus un instrument de garantare care acoperă până la 70% din creditele pentru investiții și 50% din cele pentru capital de lucru, oferind scadențe de până la 20 de ani pentru terenuri. În paralel, Agricover și BCR au anunțat un parteneriat de cofinanțare care oferă fermierilor un plan de finanțare pe termen lung, utilizând o singură documentație.
Gestionarea riscurilor climatice rămâne o problemă critică, în condițiile în care doar 2,5 milioane de hectare din cele 8,2 milioane asigurate sunt protejate. Participanții au subliniat necesitatea unui sistem național de gestionare a riscurilor care să includă și seceta. În acest context, plata în avans pentru campania 2026 începe pe 16 octombrie, iar cererile pentru sprijinul de urgență pentru porumb și floarea-soarelui, afectate de seceta din 2025, se depun între 12 octombrie și 6 noiembrie.
Agricultura românească traversează o perioadă de instabilitate, fiind afectată de seceta pedologică extremă care durează de peste jumătate de an. Pe lângă provocările climatice, sectorul se confruntă cu necesitatea digitalizării, prin proiecte care vizează formarea a 1.000 de manageri de digitalizare a fermelor. Concluziile acestor discuții regionale vor fi prezentate oficial la Conferința Națională AGRI4FUTURE, programată pe 5 noiembrie 2026, la București.