Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că România se poate confrunta cu o scădere a fondurilor europene în urma noii propuneri de buget a Uniunii Europene. Această nouă variantă prevede un buget de 1.622 de miliarde de euro la prețurile din 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de 8% față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Negrescu subliniază că miza este uriașă pentru țara noastră, având în vedere importanța acestor resurse pentru infrastructură și dezvoltare.
Sectorul agricol este unul dintre domeniile cele mai afectate de noile ajustări propuse. Victor Negrescu a punctat că pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro față de planul Comisiei Europene. Această schimbare ar putea accentua diferențele dintre subvențiile oferite fermierilor din statele membre, afectând echitatea pe piața europeană. Europarlamentarul solicită un buget distinct și protejat pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag integrat într-un fond comun.
Reduceri semnificative sunt vizate și în alte domenii strategice, precum educația, sănătatea și digitalizarea. Bugetul pentru programul Erasmus+ ar putea fi cu 1,66 miliarde de euro mai mic decât cel prevăzut inițial și cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul cerut de Parlamentul European. În ceea ce privește sănătatea, s-a semnalat o scădere de aproape 3 miliarde de euro pentru finanțarea comună, în timp ce fondurile pentru digitalizare și inteligență artificială ar putea scădea cu peste 7 miliarde de euro.
Protecția civilă și gestionarea urgențelor sunt, de asemenea, sub presiune din cauza noilor constângeri bugetare. Victor Negrescu a indicat faptul că fondurile pentru protecție civilă și urgențe sanitare ar putea suferi o reducere de aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritate în caz de dezastre ar putea scădea cu circa 55%. Aceste ajustări pot pune presiune pe proiectele mari de infrastructură, mai ales că termenele de utilizare a fondurilor ar putea fi modificate.
Riscul de a primi mai puțini bani europeni este accentuat de faptul că mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Victor Negrescu a menționat că agricultura și coeziunea rămân integrate în planuri care sunt corelate cu cerințe și jaloane specifice, similar modelului PNRR. Europarlamentarul a subliniat că România are nevoie de un guvern cu puteri depline și o majoritate parlamentară stabilă pentru a apăra interesele naționale în aceste negocieri.
Negocierile privind bugetul european sunt într-o etapă decisivă, urmând ca liderii europeni să discute noua propunere în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, la Bruxelles. Obiectivul principal al acestor discuții este de a ajunge la un acord politic până la sfârșitul anului curent. Rezultatul acestor negocieri va determina direcția investițiilor europene pentru următorii ani, influențând direct capacitatea de dezvoltare a statelor membre.