România se confruntă cu un risc major de scădere a alocărilor de fonduri europene pentru perioada 2028-2034, conform avertismentului transmis de Victor Negrescu. Noua propunere de buget pentru perioada menționată, prezentată de Președinția irlandeză a Consiliului UE, este de 1.622 de miliarde de euro la prețurile din 2025. Această sumă reprezintă o reducere de 8% față de propunerea inițială a Comisiei Europene, echivalând cu o diminuare de 141 de miliarde de euro în raport cu planul anterior.
Impactul acestor constrângeri bugetare este extrem de ridicat pentru sectorul agricol, unde pragul minim de sprijin pentru mediul rural ar putea scădea de la 130 la 90 de euro pe hectar. Victor Negrescu subliniază că această modificare poate accentua disparitățile dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. România susține necesitatea unor subvenții echitabile și a unui buget distinct pentru dezvoltarea rurală, pentru a asigura condiții de concurență corecte pe piața europeană.
Sectorul educației și cel al sănătății sunt, de asemenea, amenințați de aceste decizii financiare europene. Programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde față de cerințele Parlamentului European. În ceea ce privește sănătatea, finanțarea comună pentru biotehnologie și agricultură este redusă cu aproape 3 miliarde de euro, fără a exista o alocare protejată pentru programe precum EU4Health sau garanția celor 20 de miliarde de euro pentru planurile naționale.
Digitalizarea și inteligența artificială sunt alte domenii care ar putea suferi o scădere a finanțării de peste 7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o reducere de 13% față de propunerea Comisiei. Victor Negrescu menționează că, în timp ce alte economii investesc masiv în tehnologii noi, Europa discută reducerea investițiilor. Mai mult, fondurile pentru protecția civilă ar putea scădea cu aproximativ 35%, iar cele destinate solidarității în caz de dezastre ar putea fi diminuate cu circa 55%.
Situația bugetară pune sub semnul întrebării și capacitatea de implementare a proiectelor mari de infrastructură din cauza termenelor propuse pentru utilizarea fondurilor. Victor Negrescu avertizează că mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre, ceea ce poate duce la pierderi pentru România. De asemenea, nu au fost prevăzute alocări dedicate pentru locuințe accesibile sau pentru hubul de securitate de la Marea Neagră.
Procesul de negociere a bugetului pe termen lung, care se va finaliza până la sfârșitul anului, este critic pentru dezvoltarea țării până în 2034. Această etapă de decizii europene are loc într-un context în care stabilitatea politică internă este esențială pentru a apăra interesele naționale. România are nevoie de un guvern cu puteri depline și o majoritate parlamentară stabilă pentru a putea negocia eficient aceste resurse financiare vitale.