Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a avertizat că România se confruntă cu riscul de a obține sume mai mici de la Uniunea Europeană în următorii șapte ani. Această situație este cauzată de noua propunere pentru bugetul UE pentru perioada 2028-2034, elaborată de Președinția irlandeză a Consiliului UE. Propunerea presupune un buget de 1.622 de miliarde de euro, valoare care este cu 141 de miliarde de euro mai mică decât estimarea inițială a Comisiei Europene, reprezentând o scădere de 8%.
Impactul acestor tăeri asupra investițiilor naționale este considerat uriaș de către Victor Negrescu, având în vedere că 6 din 10 investiții publice din România au fost finanțate prin fonduri europene de la integrare până în prezent. Reducerile vizează domenii critice precum drumurile, școlile, spitalele, agricultura și dezvoltarea satelor. În sectorul agricol, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro față de propunerea Comisiei Europene, ceea ce poate accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor.
Sectorul educației și cel al sănătății sunt, de asemenea, supuse unor tăieri semnificative în cadrul noii propuneri bugetare. Programul Erasmus+ pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde de euro față de nivelul cerut de Parlamentul European. În ceea ce privește sănătatea, finanțarea comună pentru biotehnologie, agricultură și bioeconomie este redusă cu aproape 3 miliarde de euro, fără a exista o alocare distinctă și protejată pentru programe precum EU4Health.
Digitalizarea și protecția civilă sunt alte domenii afectate de scăderile de fonduri propuse în noul cadru financiar european. Finanțarea pentru inteligența artificială și digitalizare scade cu peste 7 miliarde de euro, o reducere de 13% față de propunerea Comisiei Europene. Mai mult, fondurile destinate protecției civile și urgențelor sanitare scad cu aproximativ 35%, în timp ce resursele pentru solidaritate în caz de dezastre sunt reduse cu circa 55% față de planul inițial al Comisiei.
Victor Negrescu a subliniat că mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre, ceea ce pune în pericol resursele României. În acest context, europarlamentarul a solicitat stabilitate politică internă, argumentând că țara are nevoie de un guvern cu puteri depline și o majoritate parlamentară clară. O formulă politică fragilă ar putea compromite capacitatea României de a negocia eficient interesele naționale în cadrul procesului de adoptare a bugetului UE.
Procesul de negociere a bugetului multianual al Uniunii Europene este unul complex, implicând decizii strategice care influențează direcția dezvoltării economice a statelor membre pentru perioade lungi de timp. Deciziile privind alocarea resurselor pentru coeziune, infrastructură și dezvoltare regională sunt stabilite prin acorduri între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, determinând nivelul de sprijin financiar disponibil pentru proiectele naționale de investiții.