Europarlamentarul Victor Negrescu a tras un semnal de alarmă privind noua propunere pentru bugetul european 2028-2034, avertizând că reducerile planificate reprezintă un risc major pentru finanțele României. Această variantă, elaborată de președintele Consiliului European, António Costa, ar putea limita semnificativ capacitatea de investiții a țării. Negrescu a solicitat ca Guvernul, reprezentanții României în instituțiile europene, autoritățile locale și partenerii sociali să adopte o poziție națională unitară în cadrul negocierilor de la nivel european.
Conform datelor prezentate de europarlamentar, bugetul propus scade de la 1.984,9 miliarde de euro la 1.780,9 miliarde de euro în prețuri curente, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 204 miliarde de euro. La prețuri constante din 2025, suma ar fi de aproximativ 1.582 de miliarde de euro, fiind cu peste 180 de miliarde mai puțin decât propunerea inițială a Comisiei Europene. Această scădere de aproape 40 de miliarde față de varianta discutată în octombrie pune presiune pe fondurile destinate dezvoltării regionale.
Impactul asupra infrastructurii și coeziunii este unul critic, deoarece finanțarea europeană pentru coeziune ar scădea la aproximativ 402 de miliarde de euro. De asemenea, programul Interreg, esențial pentru cooperarea transfrontalieră, ar pierde peste un miliard de euro față de propunerea Comisiei Europene. Victor Negrescu a subliniat că aceste resurse sunt vitale pentru construcția de autostrăzi, spitale și infrastructură locală, fiind necesare garanții pentru comunitățile mai puțin dezvoltate din România.
Sectorul educației și al sănătății ar putea suferi, în condițiile în care bugetul Erasmus+ ar scădea de la 36,2 la 34,7 miliarde de euro. Cercetarea ar pierde aproape 15 miliarde de euro față de planul inițial, iar pentru sănătate, europarlamentarul a cerut cel puțin 20 de miliarde de euro. În agricultură, deși sprijinul pentru fermieri ar rămâne la 261 de miliarde de euro, rezerva europeană pentru crize agricole ar fi redusă la doar 3,9 miliarde de euro.
Negrescu a menționat și o taxă de 3% pentru anumite servicii digitale ale marilor companii, avertizând că aceasta poate afecta competitivitatea economiei digitale din România, care contribuie cu aproximativ 6,7% la PIB-ul țării. Totodată, el a regretat neincluderea propunerii sale privind taxarea jocurilor de noroc online, susținând că acele venituri ar putea fi direcționate către educație. Un punct pozitiv identificat a fost includerea explicită a regiunii Mării Negre printre prioritățile europene pentru securitate.
Discuțiile privind bugetul european au loc într-un context de presiune economică la nivelul continentului, unde nemulțumirile legate de costul ridicat al vieții au generat manifestări în diverse capitale europene. Această instabilitate socială pune sub semnul întrebării capacitatea statelor membre de a susține investiții pe termen lung, în condițiile în care bugetele sunt sub presiune din cauza necesității de a echilibra cheltuielile de securitate cu cele de dezvoltare socială și economică.