Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pregătește o reformă majoră a structurii de securitate a Uniunii Europene. Într-un proiect de discurs privind Starea Uniunii Europene, aceasta propune transformarea Consiliului European de Securitate într-o realitate concretă. Nouul format ar trebui să includă lideri din UE, dar și din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia și Canada, pentru a coordona răspunsurile la riscurile de securitate tot mai mari.
Un element central al propunerii este crearea unui nou „Protocol de securitate”, inspirat după modelul articolului 4 din statutul NATO. Acest mecanism ar permite unui stat membru al UE să activeze consultări generale atunci când integritatea teritorială sau securitatea este amenințată. Ursula von der Leyen subliniază că procesul decizional actual al instituției nu a ținut pasul cu noua realitate, deși colaborarea cu NATO este consolidată.
Inițiativa de a crea un Consiliu European de Securitate a fost deja susținută anterior de comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius. Această propunere, care a avut și un impuls franco-german, ar putea poziționa acest nou format ca un potențial rival al NATO. Nu este clar dacă Mark Rutte sau Donald Trump vor susține această schimbare de paradigmă în cadrul structurilor de apărare internaționale.
Pe lângă securitate, discursul va aborda cooperarea cu Canada prin conceptul de „Alianță pentru viitor”. Ursula von der Leyen dorește să consolideze legăturile cu parteneri precum Canada și Marea Britanie, în special în domeniul inteligenței artificiale. De asemenea, va fi prezentat „Kids Act”, o măsură care va limita accesul la serviciile online pentru copiii cu vârsta sub 15 ani, pentru a reglementa puterea marilor companii de tehnologie.
În ceea ce privește migrația, președinta va propune un „Cadru european de răspuns la situații de urgență”. Această inițiativă este o reacție la criza din Ceuta, Spania, și vizează mișcările de masă pe care Ursula von der Leyen le definește ca fiind orchestrate și utilizate ca armă. Cadrul va permite activarea unor proceduri specifice doar în baza unor criterii strict definite, oferind o flexibilitate limitată în timp.
Această încercare de reformare a proceselor decizionale ale Comisiei Europene intervine într-un context în care structurile instituționale europene sunt puse sub presiune. În perioada recentă, dinamica politică a fost marcată de tensiuni privind politicile de mediu și impactul acestora asupra costurilor energetice. În acest cadru, reformele propuse de Ursula von der Leyen vizează adaptarea rapidă a instituțiilor la noile provocări geopolitice și de securitate.