Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în cadrul discursului de la Strasbourg că va prezenta o inițiativă legislativă privind locurile de muncă de calitate până la sfârșitul anului 2026. Proiectul vizează adaptarea protecției lucrătorilor la schimbările economice și tehnologice, punând un accent deosebit pe impactul inteligenței artificiale. Ursula von der Leyen a subliniat că tehnologia poate scurta sarcinile repetitive, însă a avertizat că avantajele sale sunt distribuite inegal între diverse categorii profesionale și regiuni.
O parte centrală a dezbaterii vizează managementul algoritmic și modul în care tehnologia organizează munca în sectoare precum depozitele sau centrele de apel. Comisia Europeană examinează posibilitatea ca lucrătorii să aibă acces la propriile scoruri de performanță și să beneficieze de o revizuire umană a deciziilor importante. Această abordare ar putea permite identificarea erorilor și contestarea evaluărilor automate, deși forma finală a intervenției, de la clarificarea normelor actuale la completări punctuale, rămâne încă deschisă.
În ceea ce privește formarea profesională, există divergențe între pozițiile partenerilor sociali și limitele de competență ale Comisiei. Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) solicită un drept individual la formare gratuită și plătită, însă Comisia invocă limitele de competență ale UE în acest domeniu, conform articolului 166 din Tratatul privind funcționarea UE. În prezent, există deja norme europene care protejează formarea obligatorie furnizată de angajator, dar aceasta nu este echivalentă cu un drept general la orice curs de reconversie.
Organizația BusinessEurope a exprimat o poziție clară, opunându-se necesității unor noi cerințe legislative pentru utilizarea AI la locul de muncă. Aceasta consideră că cadrul actual privind protecția datelor și relațiile de muncă este suficient și propune în schimb investiții în competențe și îndrumări pentru aplicarea normelor existente. BusinessEurope avertizează că introducerea unor noi obligații ar putea încetina procesul de investiții și utilizarea noilor tehnologii în cadrul întreprinderilor.
Simultan cu discuțiile despre tehnologie, consultările europene acoperă și alte aspecte legate de sănătatea și securitatea în muncă. Se discută despre gestionarea riscurilor psihosociale, a expunerii la căldura extremă și a protecției lucrătorilor din lanțurile de subcontractare. Partenerii sociali au la dispoziție până la data de 28 septembrie pentru a răspunde consultărilor, proces care poate include și decizia de a începe negocieri pentru un acord specific.
Proiectul, cunoscut sub numele de Quality Jobs Act, a fost anunțat inițial în 2025, iar actualul angajament confirmă parcursul către o propunere legislativă. Această etapă de consultare este esențială pentru a determina dacă intervenția va fi una de clarificare a normelor sau una de completare a celor existente. Procesul vizează nu doar tehnologia, ci și asigurarea unor condiții de muncă sigure și o educație adaptată noilor realități economice.
context_missing: true