Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în cadrul discursului privind Starea Uniunii, desfășurat la Strasbourg, că Europa nu poate rămâne o putere industrială dacă prețurile la energie rămân structural ridicate. În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, aceasta a evidențiat necesitatea unei tranziții către energie curată și locală pentru a asigura independența continentului.
Ursula von der Leyen a explicat că, de la începutul conflictului, importurile de combustibili fosili au costat Europa cu 90 de miliarde de euro în plus, fără a aduce nicio moleculă de energie suplimentară. Ea a menționat că, deși aprovizionarea a fost diversificată după întreruperea livrărilor de gaz de la Rusia, evenimentul de la Strâmtorii Hormuz a demonstrat costurile dependenței de importuri. Obiectivul central este dublarea ponderii energiei electrice în consumul total până în anul 2040.
Prin această strategie de electrificare, Europa ar putea reduce factura anuală la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro. Președinta a subliniat importanța investițiilor în surse regenerabile, energie nucleară și biometan, adoptând o abordare neutră din punct de vedere tehnologic. Anul trecut, UE a instalat peste 80 de gigawați capacitate regenerabilă, însă capacități de șase ori mai mari așteaptă încă să fie conectate la rețea.
Pentru a accelera acest proces, Ursula von der Leyen a cerut implementarea urgentă a pachetului privind rețelele și dezvoltarea capacităților de stocare. Ea a avertizat că Europa depinde de China în proporție de peste 80% pentru multe materii prime critice și de 90% pentru unele metale din categoria pământurilor rare. Din acest motiv, se va înființa o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice pentru a securiza resursele necesare tehnologiilor verzi și apărării.
Pe lângă energia, Comisia va aborda reziliența climatică prin crearea unei Alianțe pentru Asigurarea Climei și a unui Plan European de Gestionare a Valurilor de Căldură. Ursula von der Leyen a semnalat și necesitatea unei noi inițiative privind apa, subliniind că prin conductele europene se pierde aproape un litru din patru. Aceste măsuri vizează protejarea agriculturii, a industriei și a securității alimentare în fața riscurilor climatice.
În concluzie, abordarea propusă vizează atât atenuarea, cât și adaptarea la schimbările climatice, integrând gestionarea resurselor de apă și a materii prime critice. Europa urmărește să devină un lider în tehnologiile de adaptare, de la culturi rezistente la secetă până la sisteme de răcire eficiente, pentru a asigura reziliența economică și securitatea de lungă durată.