Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat în cadrul discursului anual privind Starea Uniunii că Europa se confruntă cu o lume descrisă ca fiind „deschisă și ostilă”. În acest context, ea a subliniat necesitatea unor măsuri urgente pentru consolidarea securității și reducerea dependențelor externe. Șefa Comisiei a evidențiat vulnerabilitatea blocului european în fața competiției economice și a atacurilor asupra democrațiilor, menționând că Europa trebuie să își asigure prosperitatea într-un mediu internațional marcat de conflicte.
Un punct central al intervenției a fost impactul sever al schimbărilor climatice asupra resurselor de apă. Ursula von der Leyen a declarat că râuri esențiale, precum Dunărea, Rinul sau Garonne, „dispar sub ochii noștri”. Ea a descris vara anului 2026 drept o „vară a adevărului”, raportând 660.000 de hectare arse și aproximativ 12 milioane de tone de culturi pierdute. De asemenea, a menționat că valurile de căldură au cauzat peste 35.000 de decese suplimentare, evidențiind necesitatea unui Plan European pentru Caniculă și a unor sisteme mai bune de avertizare.
În ceea ce privește securitatea, președinta Comisiei a propus crearea unui nou forum de securitate pentru UE, care ar putea include parteneri precum Canada, Ucraina, Norvegia și Marea Britanie. Această inițiativă vine ca răspuns la intensificarea atacurilor hibride și a dezinformării. Totodată, s-a discutat despre un „Protocol de Urgență pentru Securitate”, inspirat din NATO, pentru a gestiona amenințările cibernetice, sabotajele sau incursunile cu drone, care devin tot mai frecvente în spațiul european.
Pe plan economic și strategic, Ursula von der Leyen a adresat o critică dură Chinei, afirmând că deficitul comercial al UE cu această țară a ajuns la un punct critic de un miliard de euro pe zi. Pentru a contracara riscul de dezindustrializare, UE va utiliza toate instrumentele disponibile pentru a reechilibra relația comercială. În paralel, s-a anunțat intenția de a crea o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, destinată asigurării rezervelor de cipuri, baterii și vehicule electrice.
Relația cu Canada reprezintă un alt pilon al discursului, fiind propusă transformarea acesteia în primul membru asociat al Uniunii Europene. Această „Alianță pentru Viitor” ar trebui să extindă cooperarea dincolo de acordul CETA, vizând domenii precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice și securitatea cibernetică. În plus, se pune accent pe utilizarea fondurilor neutilizate din schema SAFE, un mecanism de 150 de miliarde de euro, pentru a finanqua proiecte comune cu Ucraina.
Agricultura rămâne un sector critic, fiind vizată de digitalizare prin utilizarea inteligenței artificiale pentru agricultura de precizie. Deși fermierii europeni sunt numiți „cei mai buni din lume”, aceștia rămân vulnerabili, deoarece doar 20-30% din pierderile cauzate de schimbările climatice sunt acoperite de asigurări. În contextul acestor decizii, discuțiile despre statutul de membru asociat al Canadei sunt văzute de unii experți ca un pas istoric ce ar putea întări poziția economică a Europei.