Situația critică a Dunărei este evidențiată de scăderea drastică a debitului la intrarea în România, la Baziaș. La data de 15 septembrie, fluviul a înregistrat un debit de doar 1.250 de metri cubi pe secundă, un nivel care reprezintă un nou minim istoric pentru luna septembrie. Această valoare este mult sub media multianuală a fluviului, care este de aproximativ 3.800 de metri cubi pe secundă, subliniind severitatea perioadei de secetă și a temperaturilor extreme.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a abordat această problemă în cadrul discursului său privind Starea Uniunii Europene. Ea a avertizat că fluvii importante, precum Dunărea, Rinul și Garonne, dispar sub ochii noștri, făcând referire la efectele verii extreme asupra continentului european. Nivelurile scăzute de apă afectează în prezent procesele de navigație, alimentarea cu apă, sistemele de irigații și producția de energie, fiind monitorizate constant de autoritățile române.
În ceea ce privește evoluția debitului, valorile înregistrate la Baziaș sunt cu 250 de metri cubi pe secundă mai mici decât precedentul minim istoric consemnat în anul 2003. Deși prognozele indică o ușoară creștere a debitului în următoarele zile, până la aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă, nivelurile vor rămâne semnificativ sub valorile normale. Această scădere este o componentă centrală în discuțiile despre securitatea alimentară, agricultură și energie.
Comisia Europeană pregătește o nouă inițativă privind apa, legată de securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare. Ursula von der Leyen a menționat că aproape un sfert din volumul de apă transportat prin sistemul european este pierdut, în principal din cauza scurgerilor. Bruxelles-ul intenționează să propună măsuri pentru gestionarea riscurilor climatice și să creeze un cadru european pentru reziliența climatică, identificând 100 de zone vulnerabile.
Planul european include și măsuri pentru adaptarea orașelor și protejarea persoanelor vulnerabile prin un Plan european pentru valurile de căldură. Acesta va cuprinde sisteme de avertizare mai eficiente și pregătirea serviciilor medicale. De asemenea, se pune accent pe culturile rezistente la secetă, prevenirea inundațiilor și soluții de răcire eficiente energetic, pentru a gestiona mai bine riscurile climatice și deficitul de asigurare în cazul dezastrelor.
Evoluția resurselor naturale și a securității climatice în Europa este strâns legată de politicile de aderare și stabilitatea regională. În contextul actual, deciziile Bruxelles-ului privind gestionarea resurselor de apă și a rezilienței climatice sunt esențiale pentru stabilitatea de pe continent. Aceste măsuri sunt vizate pentru a proteja infrastructura critică și a asigura funcționarea sistemelor de energie și agricultură în fața schimbărilor climatice extreme.