Parlamentul European organizează dezbateri privind reducerea dependenței Uniunii Europene de furnizorii străini de tehnologie spațială pentru sateliți. Discuțiile de marți au vizat principalele provocări pentru autonomia blocului, precum accesul operatorilor europeni la spectrul radio, finanțarea programelor după anul 2027 și dezvoltarea unor lansatoare proprii. La aceste sesiuni au participat oficiali europeni, autorități de reglementare și reprezentanți ai companiei spaniole Sateliot.
Un punct critic în dezbaterile actuale este accesul la spectrul de frecvențe radio, esențial pentru comunicațiile prin satelit și rețelele mobile. Comisia Europeană a propus în luna mai o licență unică la nivelul UE pentru serviciile mobile prin satelit în banda de 2 GHz, ale căror drepturi expiră în mai 2027. Această propunere vizează rezervarea unei părți din spectru pentru operatorii europeni și pentru sistemul securizat IRIS².
Proiectul IRIS² reprezintă viitoarea constelație europeană de sateliți destinată comunicațiilor securizate, fiind o componentă cheie pentru independența tehnologică. Agenția Spațială Europeană a selectat compania Sateliot pentru a contribui la testarea serviciilor guvernamentale pe componenta de orbită joasă, proces planificat pentru perioada 2027-2029. În paralel, DG DEFIS a încheiat o procedură pentru un contract-cadru de 55 de milioane de euro, destinat suportului managerial și juridic pentru IRIS².
Dependența de infrastructura de lansare din afara Europei rămâne o problemă majoră pentru companiile care dezvoltă constelații de sateliți. La 1 octombrie, Sateliot a lansat cinci sateliți cu ajutorul rachetei SpaceX, numărul total de sateliți ai companiei pe orbită ajungând la 11. Deși următoarea lansare a Sateliot din iulie 2027 va utiliza din nou un lansator SpaceX, compania intenționează să treacă la alternative europene, precum racheta Miura 5 dezvoltată de PLD Space.
Finanțarea sectorului spațial este o prioritate, având în vedere că actualul program european, în valoare de 14,8 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, susține sisteme precum Galileo și Copernicus. Pentru perioada 2028-2034, finanțarea ar putea fi inclusă într-un Fond european pentru competitivitate propus de Comisia Europeană. Liderii europeni urmează să discute viitorul buget al Uniunii în cadrul reuniunilor Consiliului European de joi și vineri.
Evoluția acestor proiecte spațiale se încadrează într-un context de creștere a investițiilor în tehnologii avansate și infrastructură critică la nivelul Uniunii Europene. Obiectivul central este consolidarea capacităților de apărare și comunicare prin proiecte precum IRIS² și sprijinirea noilor lansatoare europene, de exemplu prin programul European Launcher Challenge al ESA, destinat dezvoltării unor alternative la rachetele din afara blocului.