Uniunea Europeană și Canada au convenit asupra unei asocieri tot mai strânse, însă au renunțat la utilizarea termenului de „membru asociat” în declarația comună ce urmează să fie emisă la Montreal. Decizia a survenit după ce un grup de țări membre, printre care Germania, Grecia și Franța, s-au opus menționării acestui statut specific în proiectul de document. Summitul de la Montreal, găzduit de prim-ministrul canadian Mark Carney, marchează un punct de cotitură în negocierea formei finale a acestui parteneriat extins.
Propunerea de a transforma Canada în primul „membru asociat” al UE a fost lansată inițial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul discursului său din septembrie. Această inițiativă a fost primită cu entuziasm în plenul Parlamentului European, însă a generat rezistență în rândul unor state membre. Versiunea finală a textului, care mai așteaptă aprobarea oficială, precizează că liderii vor depune eforturi pentru a defini conceptul unei asocieri tot mai strânse până la summitul UE-Canada din 2027.
Deși terminologia a fost modificată pentru a evita statutul de membru cu drepturi depline, Bruxelles-ul menține oferta de parteneriat extins către Canada. Prim-ministrul canadian Mark Carney a declarat că nomenclatura nu reprezintă prioritatea principală, subliniind că esențial este impactul real pe care această colaborare îl va avea asupra cetățenilor săi. Obiectivul rămâne consolidarea cooperării în scopuri de prosperitate, securitate economică și autonomie strategică între cele două entități politice.
Relația extinsă cu Europa face parte din strategia Canadei de a reduce dependența economică și de securitate față de SUA. Această mișare strategică a devenit mai urgentă după ce președintele Donald Trump a impus tarife asupra mărfurilor canadiene. Totuși, apropierea de UE riscă să provoace reacții din partea Washingtonului, în contextul continuării negocierilor comerciale dintre Canada și SUA, într-un moment în care Donald Trump a criticat proiectul european.
În cadrul declarației, liderii europeni și canadieni s-au angajat să își reafirme implicarea într-o ordine internațională bazată pe norme. Documentul conține, de asemenea, un semnal diplomatic prin care oficialii exprimă regret profund față de sancțiunile impuse de SUA Curții Penale Internaționale, care are sediul în Olanda. Parteneriatul vizează abordarea unor provocări globale comune, de la schimbări climatice și inteligență artificială, până la securitatea lanțurilor de aprovizionare și protecția democrației.
Statutul de „membru asociat” propus de Ursula von der Leyen nu are un precedent juridic sau o definiție clară în cadrul actual al tratatelor Uniunii Europene. Această lipsă de cadru normativ preexistent a explicat dificultățile diplomatice întâmpinate în timpul negocierilor. Propunerea originală includea și ideea creării unui Consiliu european de securitate care să integreze UE, Norvegia, Regatul Unit și Canada, pentru a gestiona riscurile geopolitice comune.