Uniunea Europeană pregătește prima revizuire majoră a normelor sale generale privind criminalitatea organizată după aproape două decenii de la implementarea actualului cadru. Această mișcare legislativă este dictată de evoluția rețelelor criminale, care au devenit mult mai fluide și utilizează piețe digitale avansate. Obiectivul central este adaptarea regulilor la noile modele de tip „crime-as-a-service”, care permit grupărilor să opereze cu o structură mult mai flexibilă.
Decizia-cadru 2008/841/JAI, care a fost adoptată inițial pentru a apropia legislațiile naționale și a facilita cooperarea transfrontalieră, nu mai reflectă realitatea actuală. Un briefing al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European indică faptul că structura rețelelor moderne a depășit capacitățile normelor din 2008. În prezent, grupările nu mai funcționează neapărat prin ierarhii stabile, ci pot cumpăra logistică, expertiză financiară, infrastructură IT sau servicii de spălare de bani de la furnizori externi.
Comisia Europeană pregătește o propunere de directivă care ar putea aborda separat rolurile exercitate în interiorul unei organizații criminale. Se pune accent pe distincția dintre simpla participare la o rețea și conducerea acesteia, deoarece legislația europeană actuală nu armonizează suficient aceste categorii. În procesul de consultare, s-a discutat și despre stabilirea unui prag comun pentru pedeapsa maximă aplicabilă, ceea ce ar putea facilita utilizarea instrumentelor europene de cooperare judiciară.
Analizele Europol au identificat sute de rețele cu activitate transfrontalieră care utilizează larg structuri comerciale legale pentru a opera. Din acest motiv, viitoarea legislație ar putea include tehnici speciale de anchetă, precum supravegherea, operațiunile sub acoperire și investigațiile financiare. De asemenea, se examinează necesitatea unui cadru european mai apropiat pentru gestionarea martorilor colaboratori, având în vedere că statele membre aplică în prezent sisteme foarte diferite pentru membrii sau foștii membri ai grupărilor.
Noua abordare legislativă este strâns legată de strategia ProtectEU, prin care Comisia Europeană a anunțat intensificarea acțiunilor împotriva liderilor și facilitatorilor rețelelor cu risc ridicat. Pe lângă măsuri de drept penal, se analizează și utilizarea unor instrumente administrative pentru a împiedica infiltrarea economiei legale. Totodată, se propune crearea unor unități multidisciplinare specializate și adoptarea unor strategii naționale dedicate pentru combaterea acestor amenințări la nivel instituțional.
Procesul de armonizare legislativă la nivel european este esențial pentru a elimina discrepanțele dintre statele membre în ceea ce privește definiția organizației criminale și pedepsele aplicabile. În prezent, diferențele de legislație națională pot îngreuna activitatea anchetatorilor atunci când o rețea operează simultan în mai multe jurisdicții. Armonizarea procedurilor și a sancțiunilor este considerată un pas necesar pentru a asigura o cooperare judiciară eficientă în cadrul Uniunii Europene.