Statele membre ale Uniunii Europene organizează discuții confidențiale pentru a stabili modul în care ar trebui să reacționeze în cazul unui atac hibrid major care ar putea cauza moartea mai multor cetățeni europeni. Diplomații și oficialii din cadrul blocului consideră că un astfel de scenariu de criză devine tot mai plauzibil în contextul actual. Reuniunile au fost organizate în format restrâns, fără asistenți sau telefoane, pentru a permite schimbul de opinii între ambasadorii celor 27 de state membre.
Intensificarea acestor consultări a avut loc după incidentul de la aeroportul din Leipzig, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili în luna august. Oficialii europeni subliniază că incidentul de la Leipzig a demonstrat faptul că un atac grav, care să provoace numeroase victime, nu este o posibilitate exclusă. Discuțiile se concentrează pe măsuri precum trimiterea unor echipe de intervenție de urgență, mobilizarea rapidă a fondurilor europene pentru statele afectate și coordonarea comunicării publice la nivelul instituțiilor UE.
În cadrul acestor procese de planificare, au apărut divergențe între diverse capitale europene privind rolul exact pe care ar trebui să îl joace UE în domeniul securității. Există temeri legate de riscul ca noile inițiative europene să se suprapună cu responsabilitățile deja deținute de NATO. Criticii susțin că crearea unor mecanisme paralele ar putea genera confuzie pentru factorii de decizie în momentele de criză, unde rapiditatea reacției este esențială pentru gestionarea situației.
Un alt punct de tensiune este gestionarea informațiilor clasificate și a comunicărilor securizate în cadrul structurilor europene. Mai mulți diplomați au declarat că unele guverne sunt reticente în a transmite date extrem de sensibile în cadrul reuniunilor ambasadorilor UE. Această suspiciune provine din teama că informațiile pot ajunge în presă sau direct la Moscova, ceea ce ar compromite siguranța procesului de luare a deciziilor la nivelul instituțiilor europene.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune consolidarea rolului UE prin crearea unui protocol european de securitate pentru situații de urgență și a unui Consiliu European de Securitate. Aceste propuneri ar face parte dintr-o strategie europeană de securitate așteptată la începutul lunii noiembrie. Totuși, unii oficiali preferă consolidarea mecanismelor existente, precum IPCR, argumentând că noile structuri ar putea necesita luni de zile pentru a fi funcționale și ar putea dubla instrumentele deja disponibile.
Termenul de atac hibrid este utilizat de instituțiile europene și NATO pentru a descrie acțiuni ostile care rămân sub pragul unui atac militar direct. Acestea includ atacuri cibernetice, tentative de influențare a alegerilor, acte de sabotaj sau încălcări ale spațiului aerian. Recent, au fost raportate incidente precum un incendiu suspect la o instalație de comunicații Starlink în Polonia sau planuri de amplasare a unor dispozitive incendiare în centre de transport comercial din UE și Marea Britanie.