Statele membre ale Uniunii Europene au început discuții discrete privind modul de reacționare în cazul unui atac hibrid de amploare care ar putea cauza victime numeroase. Scenariul este considerat tot mai plauzibil de către diplomați și oficiali europeni, discuțiile fiind desfășurate în ultimele săptămâni în format restrâns, fără asistenți sau telefoane. Această intensificare a dezbaterilor a avut loc după incidentul de la aeroportul din Leipzig, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozivi.
Discuțiile recente s-au concentrat pe scenarii de o gravitate sporită, depășind instrumentele deja existente pentru atacuri cibernetice sau sabotaje. Oficialii vizează posibilitatea desfășurării unor echipe de intervenție, deblocarea rapidă a fondurilor europene pentru statele afectate și coordonarea comunicării liderilor instituțiilor UE. Comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a subliniat că democrațiile europene se confruntă cu amenințări crescute, necesitând o capacitate de anticipare și o reacție colectivă rapidă.
Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a avertizat că utilizarea unor instrumente tot mai letale pentru testarea capacității de reacție a statelor ar putea duce la pierderi de vieți omenești. Un oficial european a menționat că amploarea acțiunilor atribuite Rusiei face ca apariția unor victime să fie inevitabilă. Printre incidentele menționate se numără scufundarea unei nave în Marea Neagră, un incendiu la o instalație poloneză și un complot privind dispozitive incendiare în hub-uri de transport.
Pregătirile pentru securitate au generat însă îngrijorări în unele capitale europene, existând temeri că UE ar putea dubla atribuțiile care aparțin în principal NATO. Oana Lungescu, expert la RUSI, a avertizat că suprapunerile dintre cele două organizații ar putea crea confuzie și ar putea încetini procesul decizional. Un alt obstacol identificat este lipsa unor comunicații securizate suficiente în cadrul UE, ceea ce face ca unele state să prefere limitarea informațiilor critice la formatul NATO.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune consolidarea rolului UE prin crearea unui Consiliu European de Securitate și a unui protocol de securitate în caz de urgență. Aceste inițiative ar putea fi incluse într-o Strategie europeană de securitate, așteptată la începutul lunii noiembrie. Totuși, unii reprezentanți ai statelor membre se opun noilor mecanisme, argumentând că acestea ar putea necesita luni de zile pentru a deveni operaționale și ar duplica instrumente precum Răspunsul Politic Integrat (IPCR).
În contextul actual, gestionarea amenințărilor hibride rămâne o prioritate pentru securitatea continentală. Mecanisme precum Răspunsul Politic Integrat (IPCR) permit deja convocarea unor reuniuni de urgență cu experți din UE, NATO și ONU. În cazul unor atacuri de amploare, responsabilitatea decizională revine în continuare statului afectat, similar cu modul în care Franța a invocat articolul 42.7 din Tratatul UE după atentatele de la Bataclan din 2015.